Linkuri accesibilitate

Cine tergiversează reforma verificării averilor demnitarilor?


De câteva luni Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate încearcă să aleagă un președinte și un vicepreședinte și astfel să deblocheze activitatea instituției care trebuie să verifice averile și interesele demnitarilor publici, a funcționarilor, magistraților și a procurorilor. Astăzi a avut o nouă tentativă, dar a fost amânată din lipsă de cvorum. Câţiva membri ai consiliului invocă motive obiective ce au dus la întârzieri. Pe de altă parte, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din domeniu spun că la mijloc ar fi tergiversarea intenționată a pachetului de legi de integritate votat anul trecut.

Despre şedinţa de astăzi se ştia de două săptămâni. Cu toate acestea, au fost prezenți doar trei din cei şapte membri ai Consiliului de Integritate. Ceilalți aveau „motive obiective”, a anunţat preşedintele şedinţei Viorel Rusu. În consecinţă, chiar dacă a expirat termenul pentru depunerea dosarelor, concursul nu poate avansa.

După examinarea dosarelor în consiliu, cele care întrunesc toate criteriile vor trebui să fie remise Serviciului de Informaţii şi Securitate. Abia după aceste noi verificări ar urma să aibă loc proba scrisă, interviul şi testul cu poligraful. Legea prevede că la sfârșit același Consiliu de Integritate ia o decizie definitivă şi propune șefului statului candidații desemnați la posturile de președinte şi vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate.

Concursul a suferit şi alte amânări cauzate de „mai mulţi factori obiectivi”, a afirmat Sergiu Ostaf, reprezentantul parlamentului în această entitate. El a enumerat zilele libere din lunile aprilie şi mai, zilele cu intemperii, precum şi o lipsă de organizare, deoarece membrii consiliului vin din domenii diferite şi activează pe baze obşteşti.

Viorel Rusu, delegat din partea Congresului Autorităţilor Locale, a spus că la mijloc ar fi şi motive de ordin legal:

„Legea nouă nu a avut dispoziții tranzitorii foarte bine puse la punct. De exemplu, putea cu același succes până ce se formează noua structură Comisia Naţională de Integritate să examineze în continuare dosarele, dar aceasta trebuia să fie prevăzut în lege, şi atunci nu avea să fie senzaţia de tergiversare. Noi ne facem munca în limitele posibilităţilor de care dispunem, chiar câteodată cu supraefort, deoarece trebuie să luăm din timpul nostru ca să îndeplinim şi funcţii de secretariat şi de întocmirea proiectelor de acte normative”.

Tatiana Paşcovschi, desemnată de Ministerul Justiţiei să reprezinte societatea civilă, se arată optimistă că în cel mult o lună toate procedurile să fie parcurse.

„Reforma merge destul de greu. Deşi toată lumea spune că are intenții bune, din păcate, nu văd acea luminiță de la capătul tunelului. Eu sper că până la sfârșitul lunii iunie noi să avem un președinte şi vicepreședinte desemnați sau deja care au trecut proba de concurs şi să rămână doar acea formalitate prin care preşedintele desemnează în această funcţie”.

Prin adoptarea legii ANI, în iunie 2016, votată sub presiuni externe, s-a dorit o amplă reformă a Comisiei Naţionale de Integritate, despre care mulţi observatori au sugerat că se afla sub control politic. Pentru Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice, invocatele „motive obiective” sunt, de fapt, tragerea de timp pentru ca legea să nu fie funcțională. Juristul amintește şi declaraţiile unor politicieni care preferă să dea vina pe societatea civilă decât să-şi asume această responsabilitate şi să ajusteze neconcordanțele de ordin legal.

„Pun la îndoială poate chiar şi întregul proces care a avut loc după adoptarea acestei legi, pentru că pe noi nu ne interesează la moment legea, dar aplicarea acesteia. Eu pot să constat că aceste procese sunt controlate în sensul amânării implementării legii, dar şi ca această instituţie să fie în sfârşit funcţională”.

Faptul că un regulament este conceput în două luni, iar după trei luni concursul poate suferi noi amânări din cauza altor presupuse motive obiective, precum vacanța care bate la uşă, ar fi cauzate de alţi factori, admite Mariana Kalughin, experta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Şi anume ar fi vorba despre declarațiile de venituri şi interese acumulate pentru ultimii doi ani, dar şi de dosarele inițiate rămase în suspensie:

„În momentul în care totul durează atât de mult cu siguranţă că nu am convingerea că se depune diligențe şi că e buna intenţiei şi buna credinţă în exercitarea acestei misiuni pe care şi-au luat-o, pentru că chiar nu poate să dureze un an de la o autoritate care deja în fond este, pe care nu poţi să o creezi de la zero”.

Pretendenţi la posturile de preşedinte şi vicepreşedinte al ANI sunt actualii şefi în exerciţiu Anatolie Donciu și Victor Strătilă, despre care Mariana Kalughin spune că au demonstrat deja ce pot face, mai exact, s-ar fi opus reformei şi nu ar fi dat dovadă de suficient curaj pentru ca instituţia să fie eficientă. Despre un alt candidat, Teo Cârnaţ, Mariana Kalughin amintește că a fost membru al PL şi că numirea lui în Consiliul Superior al Magistraturii a trezit semne de întrebare.

Şi Ion Guzun remarcă faptul că în ultima vreme nu prea sunt doritori să participe la concursuri de acest fel, întrucât nu s-ar baza pe meritrocraţie. Juristul speră totuşi că numirea să fie în baza criteriilor prevăzute în normele legale, şi nu pe afilieri politice

XS
SM
MD
LG