Linkuri accesibilitate

De ce demnitarii moldoveni nu-și fac griji în privința averilor lor?


Reforma ANI bate pasul pe loc de mai bine de un an.

La un an de la reformarea Autorităţii Naţionale de Integritate – responsabilă de verificarea averii demnitarilor - instituţia nu a şi-a ales încă preşedintele şi vicepreşedintele, iar miercuri, din lipsă de cvorum, procedura a fost amânată pentru toamnă. Ce înseamnă acest lucru? Că până atunci nu pot fi verificate declaraţiile de avere şi interese ale funcţionarilor moldoveni.

Faptul că Autoritatea Naţională de Integritate nu are aleasă încă o conducere paralizează practic activitatea instituţiei. Şi asta pentru că, aşa cum prevede legea, preşedintele autorităţii este cel care urmează să pună în mişcare procesul de selectare a inspectorilor de integritate – responsabili de verificarea declaraţiilor de avere depuse de demnitari.

La începutul acestei luni, pe site-ul ANI au fost date publicităţii primele declaraţii depuse de funcţionarii publici pentru anul 2016, inclusiv a preşedintelui Parlamentului Andrian Candu, a ministrului de Finanţe Octavian Armaşu sau a celui pentru Justiţie, Vladimir Cebotari.

Declaraţiile au fost puricate de presă şi… cam atât, constată Lilia Ioniţă, coordonatoare de proiecte la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, CAPC. Or, cei care urmează să le verifice, să descopere eventuale conflicte de interese şi să stabilească anumite sancţiuni sunt tocmai inspectorii de integritate despre care nu se ştie când vor fi selectaţi:

„Faptul că s-au publicat declarațiile de avere este o procedură firească pentru că legea veche şi legea nouă prevede faptul că declarațiile de avere şi interese trebuie să fie publicate pe pagina web, deci, nu este nimic extraordinar. E altceva că nimeni nu ar putea, în cazul în care depistează anumite încălcări sau presa sesizează anumite inadvertențe în declarațiile subiecţilor declarării, ei nu ar putea să inițieze aceste proceduri de control. Deci, ele, da, au fost făcute publice şi atât!”

Rămân în aer şi dosarele pornite de predecesoarea ANI – Comisia Naţională de Integritate –, şi pe marginea cărora nu au fost adoptate soluţii. Presa scria că ar fi vorba de peste 80 de dosare în care erau vizaţi miniştri, deputaţi sau judecători bănuiţi că şi-au dosit averile. Cooronatoarea de proiecte de la CAPC, Lilia Ioniţă, spune că trece printr-un „deja vu” când urmăreşte felul în care se reformează ANI.

Experta aminteşe că fostei Comisii de integritate i-au trebuit trei ani ca să devină una funcţională. Chiar şi aşa, atunci când au trebuit să sancţioneze demnitarii corupţi, reprezentanţii acesteia s-au plâns că nu ar avea suficiente pârghii. Lilia Ioniţă mai observă numărul mic de candidaţi – patru la număr - care şi-au depus dosarele pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, în condiţiile în care termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit de câteva ori.

Trei din cei patru candidaţi au făcut parte din conducerea fostei Comisii de Integritate. E vorba de preşedintele interimar al ANI, Anatolie Donciu, adjunctul acestuia, Victor Stăvilă şi preşedintele interimar al Departamentului control venituri şi bunuri imobiliare, Lilian Chişcă. Al patrulea pretendent la şefia ANI este membrul Consiliului Suprem al Magistraturii, Teodor Cârnaţ.

Între timp, funcţionarii din teritoriu profită de faptul că Autoritatea Naţională de Integritatea este paralizată. Ziarista portalului Moldova Curată, Lilia Zaharia, monitorizează îndeaproape activitatea instituției şi deseori investigează în paralel declaraţiile de avere ale demnitarilor. În ultimul timp, spune ea, redacţia primeşte o sumedenie de sesizări din partea cetăţenilor despre eventuale conflicte de interese pe care nu are cine să le analizeze:

„Pe adresa portalului Moldova Curată cât şi la ANI ne spun că vin foarte multe sesizări din teritoriu, mai ales la capitolul conflictelor de interese, unde se angajează fecior pe tată, fin pe nănaş, deci, în regiune se ştie că Autoritatea Naţională nu lucrează şi ei nu respectă legea. Până va fi funcţională Autoritatea ei încearcă să se angajeze sau să facă achiziţii de la unul la altul şi acesta este un lucru foarte grav. Ştiind că de la centru activitatea unei instituţii este paralizată, în teritoriu oamenii după gradele de rudenie şi nu în interesul public.”

Procedura de selectare a conducerii ANI a fost amânată pentru 4 septembrie. Jurnalista Lilia Zaharia pune la îndoială că la acea dată se va şti cine urmează să ocupe fotoliul de preşedinte al instituţiei responsabile de verificarea averii demnitarilor. Şi asta pentru că cei patru candidaţi urmează să treacă inclusiv testul la poligraf, pe lângă interviul scris şi cel din faţa membrilor Consiliului de Integritate – ce monitorizează activitatea Autorităţii. Între timp, cei patru au fost verificaţi de Serviciul de Informaţii şi Securitate care a stabilit că niciunul nu a fost agent SIS sub acoperire, inclusiv informator până în anul 1991.

XS
SM
MD
LG