Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruță: „Aşa cum e scrisă strategia, importanţa investigaţiei făcută de Kroll este redusă la minim”


Proteste în 2015

Interviul dimineții, despre strategia de recuperare a furtului bancar, cu fostul ministru de finanţe, expert al Transparency International Moldova.

În sfârşit, autorităţile moldovene au pus la punct şi prezentat opiniei publice o strategie de recuperare a furtului bancar din 2014 pe care spun că l-au investigat în proporţie de 90%. Politicieni din opoziţie au numit deja documentul „o fumigenă” şi „o nouă operaţiune de manipulare”. După părerea fostului ministru de finanţe, Veaceslav Negruţă, acum expert al Transparency International Moldova, motivele sunt evidente: investigaţia Kroll a rămas pentru instituţiile de drept moldovene simplă beletristică.

Interviul dimineții: cu Veaceslav Negruță (Transparency International Moldova)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:40 0:00
Link direct

Veaceslav Negruţă: „R. Moldova a avut contractată o companie, de fapt şi cu partenerul acestei companii Kroll care a făcut o investigaţie şi a prezentat autorităţilor şi o strategie de recuperare a fondurilor fraudate. Un element care există în acea investigare la Kroll şi lipseşte în strategia autorităților sunt acţiunile de pregătire a fraudei care a avut loc cu finalitate în 2014 când 13% din PIB au fost extrase din sistemul bancar, inclusiv din rezervele BNM. Deci noi vedem clar că în documentele prezentate de autorități lipsesc acţiunile concertate de preluare a controlului asupra anumitor instituții bancare care ulterior au fost folosite nemijlocit şi implicate în această fraudă.”

Europa Liberă: Deci Dvs. spune că spre deosebire de Kroll, care a avut un capitol important al investigaţiei dedicat şi acţiunilor concertate care s-au perindat pentru comiterea fraudei şi preluarea băncilor de către un anumit grup, nu ştim de ce autorităţile nu au investigat acest aspect?

Veaceslav Negruţă: „Exact. Nu-l consideră relevant ca să-l includă în acel document pe care l-au lansat. Este un element important pentru că anume aceste acţiuni concertate şi preluarea de acţiuni în anumite bănci au fost posibile cu implicarea anumitor decizii care cumva sunt lăsate în afara atenţiei organelor de investigaţie aici. Mă refer la decizii ale instituţiilor care au avut abilităţi de supraveghere, monitorizare şi control asupra sectorului bancar. Deci elementul respectiv este unul important.”

Europa Liberă: De ce lipseşte el din vizorul autorităţilor? Cum vă explicaţi?

Veaceslav Negruţă: „Din considerentele de a crea o anumită percepție, o anumită înțelegere precum că fraudele s-au întâmplat ar fi fost doar opera anumitor actori şi cumva sunt lăsaţi în umbră sau în afara atenţiei organelor alte persoane care la fel puteau să aibă un rol important în deciziile de legalizare a preluării acţiunilor din anumite bănci. Având în vedere slăbiciunea autorităţilor faţă de cifra de 90 de procente precum că 90% sunt cetăţeni „absolut oneşti”, pe de altă parte avem investigație finalizată la 90%, totodată chiar autorităţile ne spun că nu au certitudinea sumei şi proporţiei furtului sau acestor fraude bancare, sunt mai rezervat în a confirma sau infirma cele spune de autorităţi.”

Europa Liberă: De ce aceste dubii ale autorităţilor referitoare la proporţia furtului din moment ce în rapoartele Kroll existau nişte cifre concrete. Kroll a stabilit proporţia furtului, nu?

Veaceslav Negruţă: „Da, Kroll de fapt a stabilit nu doar asta. Kroll a stabilit cifre şi valoarea furtului. Vorbim despre un episod anume care s-a întâmplat între 2012-2014 renumitul furt al miliardului. Pe de altă parte autorităţile ne vorbesc despre o perioadă mult mai lungă 2007-2014 şi pun într-o oală mai multe fraude bancare care s-au întâmplat, inclusiv elemente din Laundromatul rusesc care a fost aplicat în R. Moldova cu ajutorul instituţiilor judecătoreşti şi instituţiilor bancare sau creditele neperformante. Aceste sunt altfel de fraude bancare, dar vedem foarte clar că sunt puse într-o oală. din nou cu referinţă la raportul Kroll care stabileşte şi sume, şi jurisdicţii, şi companii, şi actori, nume etc., atenţie, pentru o perioadă mult mai scurtă investigată, ca şi sumă este mult mai mult, ca număr de actori, ca jurisdicții implicate este mult mai mult decât ceea ce ni se prezintă în strategia organelor de investigaţii naţionale.”

Europa Liberă: De ce organele naţionale se fac a nu vedea ceea ce a văzut Kroll?

Veaceslav Negruţă: „Bună întrebare şi la mine aici apare o altă întrebare – oare pentru ce R. Moldova a angajat o companie să facă o investigaţie cu strategie de recuperare ulterior, să plătească bani dacă mai multe elemente din aceste investigaţii şi strategii practic au rămas neobservate sau mai direct fiind spus au rămas dar la nivel de beletristică pentru organele noastre de investigaţie. Pentru noi, ca societate, este importantă utilitatea acestor investigaţii şi concluzii ca ulterior, inclusiv cu ajutorul acestor companii să se recurgă la finalitatea investigațiilor pe intern, dar cel mai important la recuperarea fondurilor extrase din R. Moldova.

Aşa cum e scrisă şi aranjată strategia reiese că importanţa investigaţiei făcută de Kroll care urma să facă şi strategia de recuperare este redusă la minim sau practic deloc băgată în seamă. Este trist pentru că, ziceam, raportul Kroll stabileşte peste 30 de jurisdicţii unde sume de peste 1 miliard şi o sută de milioane au aterizat. E nevoie de conlucrat cu aceste jurisdicții.

Pe de altă parte autorităţile de aici fac referinţă la doar 10 jurisdicţii secretizate cu care intenţionează să conlucreze pentru a recupera din fondurile extrase. Este şi un alt aspect.

Ziceam că multe lucruri au fost relativ clare deja după primul raport Kroll. Multe lucruri au rămas însă fără mişcare. Nu s-au făcut acele solicitări de conlucrare la nivel interinstituțional cu organele de urmărire sau de investigare peste hotare pentru a avea sechestru sau blocaj pe aceste active extrase din R. Moldova şi care se află în străinătate.

Acum vedem această strategie care, vă zic, pare mai mult o formă de a comunica. Fiind presaţi pe intern, dar şi pe extern e o încercare de a arăta că ceva se mişcă pe cazul dat. Totodată strategia lasă loc de interpretări şi foarte multe întrebări, iar probabilitatea de recuperare a fondurilor este foarte mică chiar indicată în acest document. Noi ţinem minte anul 2016 când garanţiile au fost convertite în datorie publică şi acele declaraţii, bravade ale politicienilor care spuneau că în doi-trei ani recuperăm toate miliardele care au fost extrase. Vedem că în realitate din investigarea anume a furtului de miliard recuperările nu s-au întâmplat.”

Europa Liberă: Avem nevoie de câteva concluzii. Întâi de toate, ce mesaje credeți că au vrut autoritățile să le transmită prin aceste eveniment pe care îl vedeți ca pe unul de comunicare?

Veaceslav Negruţă: „De a încerca să convingă că unele lucruri se mişcă. Aceste mesaj nu e atât pentru noi cei din R. Moldova, cât pe extern.”

Europa Liberă: Pentru urechea partenerilor.

Veaceslav Negruţă: „Pentru urechea partenerilor, pentru că există dificultate în dialog şi comunicare cu toţi partenerii din exterior care atrag atenția şi zic exact că investigarea fraudelor trebuie realizată şi că trebuie să fie o finalitate cu recuperarea fondurilor.”

Europa Liberă: Care este mesajul pentru cetăţean? Ce ar vrea să transmită autorităţile cetăţenilor?

Veaceslav Negruţă: „Mesajele care au fost transmise cetăţenilor de aici se doresc a fi percepute sau înţelese că, uite, toate puse împreună fraudele reprezintă furtului miliardului, sunt acele persoane care deja sunt responsabilizate sau urmează și realitatea este exact aşa cum v-o prezentăm.”

Europa Liberă: Care este lista de întrebări pe care o ridică textului documentului?

Veaceslav Negruţă: „În primul rând, dacă această strategie este într-adevăr focusată pe investigarea fraudelor. Pornesc chiar de la al doilea aliniat din strategie care spune că scopul acestei strategii este de a recupera, atenţie, din suma de 13,3 miliarde, deci suma acordată BNM sub garanţia guvernului în 2014 şi 2015, ulterior convertită în datorie publică. Sunt nişte lucruri care indică asupra faptului că proporţia fraudei doar pe furtul miliardului este mult mai mare decât 15 miliarde de lei şi nu 13 miliarde la care se face referinţă.”

Europa Liberă: Care sunt aceste date?

Veaceslav Negruţă: „Noi avem comunicatul de presă din septembrie 2017, dacă nu greșesc, a BNM care spune foarte că există decizii definitive emise de instanţele de aici ca pretenţii financiare faţă de companiile unui grup vizat şi în raportul Kroll, pretenţii de 15 miliarde de lei de a fi recuperate. Aceste sunt sume care ţin exact de frauda bancară care a avut finalitate în 2014.

De ce se pune accent pe recuperarea doar a sumelor acordate de BNM? Din nou este un mesaj necorelat cu acele declaraţii precum că se investighează fraudele. Sunt două lucruri diferite, dar dacă instituţiile statului consideră că într-adevăr, şi eu presupun că exact acesta ar trebui să fie accentul, că şi resursele care au fost oferite de BNM cu garanţia guvernului sunt parte a fraudei. Fiindcă, în esenţă, şi vedem acest lucru şi în documentul de strategie care scrie că în nota informativă la hotărârea de guvern din 13 noiembrie 2014, în nota informatică a Comitetului de Stabilitate Financiară, expres în această strategie se vorbeşte că acele credite de la BNM cu garanţia guvernului urmează să fie convertite în datorie de stat.

Or creditele date de la BNM în 2014 şi 2015 sunt credite neperformate. Cei care au creditat au ştiut că banii nu se vor întoarce înapoi. Deci întrebări provoacă sumele indicate, perioada acoperită care este mult mai largă decât cea vizând investigarea furtului miliardului. Noi trebuie să înţelegem că atât timp cât nu se investighează nemijlocit furtul miliardului, ci se fac lărgiri de perioade şi cu atragerea altor episoade de fraude bancare, o să vedem proceduri de colectare a datoriilor pe alte fraude care s-au întâmplat, inclusiv credite neperformante, dar pierdem din vizor recuperarea miliardului furat.

O altă întrebare rămâne de ce raportând anumite recuperări din nou punem tot într-o oală atât procedura de insolvabilitate care este o procedură alta decât investigarea furtului miliardului şi public o prezentăm ca şi recuperarea miliardului furat. Este un fel de împachetare, de manipulare până la urmă, ca să o zicem mai pe de-a dreptul, a opiniei publice.”

Europa Liberă: Adică îi spunem cetăţeanului chiar dacă aţi pierdut un miliard, noi acoperim şi din ceea ce s-a furat mai devreme pe timpul grupului Gacichevici şi din vânzarea activelor băncilor lichidate?

Veaceslav Negruţă: „Exact. Se pun într-o oală mai multe lucruri care, zic, sunt diferite decât acest furt al miliardului. Sunt creări de percepţie şi încercări de calmare a neliniștii care există pe drept în societate pentru că contribuabilii au de plătit 25 de ani înainte această datorie publică. Din nou vă spun că această strategie este parcă focusată strict pentru a stinge sau a acoperi această sumă de 13,3 de miliarde care ţine de datoria de stat nu şi investigarea propriu-zisă a evenimentelor care au loc în jurul acestui furt al miliardului în perioada 2012-2014 şi care a fost investigat de Kroll.”

XS
SM
MD
LG