Linkuri accesibilitate

Iurie Ciocan: „Teoria științelor politice spune că omul reprezintă teritoriul care l-a ales, nu oamenii care au votat pentru el”


Iurie Ciocan

Despre spinoasa problemă a circumscripțiilor electorale din Republica Moldova.

Directorul Centrului de Implementare a Reformelor Iurie Ciocan, cel care a condus comisia guvernamentală responsabilă de croirea circumscripțiilor electorale într-un interviu pentru Europa liberă explică deschiderea a trei circumscripții în diaspora spunând că dacă ar fi fost mai multe peste hotare, atunci în cele din interiorul ţării numărul alegatorilor arondați la o circumscripție ar fi depășit limita prevăzută în legislației care şi aşa nu a fost însă respectată.

Iurie Ciocan
Iurie Ciocan

Europa Liberă: Vom vorbi astăzi despre felul în care au fost trasate circumscripțiile pentru alegerile parlamentare din 2018. Ați încheiat această misiune care v-a fost încredințată, dar continuă încă să fie criticat felul în care ați croit aceste circumscripții. Dvs. ați spus că ați ținut cont de două criterii – demografic și teritorial.

Iurie Ciocan: „Criteriile care-s, de fapt, transcrise în lege.”

Europa Liberă: Experții de la „Promo-LEX” au spus că problema principală e că s-a permis Guvernului, care e un organ politic, să traseze hotarele circumscripțiilor electorale, și nu unei entități electorale.

Iurie Ciocan: „S-a procedat exact cum scrie în lege. Și Comisia de la Veneția, la rândul său, când a dat aviz asupra proiectului de modificare a legii prin care a fost introdus sistemul electoral mixt, s-a pronunțat categoric împotriva împuternicirii unui organ electoral, precum este Comisia Electorală Centrală, de una singură să traseze aceste circumscripții. Respectiv, însăși Comisia de la Veneția, prin avizul său, a recomandat crearea unei entități independente, formate din reprezentanți ai diferitelor instituții, ceea ce s-a și făcut.”

Europa Liberă: Și Dvs. ați spus că nu ați avut intenția neapărat să faceți ca cele 32 de raioane să-și aibă fiecare deputatul său, așa cum voiau alegătorii să aduceți deputatul mai aproape de grijile și preocupările lor.

Iurie Ciocan: „Sincer să fiu, nu știu ce au solicitat alegătorii, dar am auzit ce au promis politicienii. Și aici politicienii să rămână cu promisiunile lor, noi să rămânem cu partea tehnică. Trasarea circumscripțiilor în strictă conformitate cu distribuirea teritorial-administrativă nu a fost posibilă. Categoric! Din următoarele considerente: Noi avem unități administrativ-teritoriale cu 100 de mii, cu 110 mii de nivelul doi și avem unități administrative de nivelul doi care au 30 de mii, 32 de mii, 35 de mii și în aceste condiții există între ele exact o inechitate sub aspectul numărului de alegători. Totodată, legea stipulează clar că în fiecare circumscripție ar trebui să fie între 55 și 60.000 de alegători, plus-minus 10 la sută. În aceste condiții pentru noi era clar – teritoriul, ceea ce înseamnă că noi putem aduna împreună localități pentru a crea o circumscripție doar dintr-o anumită zonă geografică, ceea ce ar însemna că nu putem lua sate de la Cahul și să le unim cu satele din Hâncești, de exemplu, care în principiu îs spre sud, dar nu au legătură între ele teritorială. Era principiul clar – satele ori localitățile care fac parte dintr-o circumscripție să fie conexe teritorial. Doi. Numărul de alegători și, pornind de la asta, noi am muncit pe parcursul a două luni de zile în cadrul comisiei. Toate ședințele comisiei au fost transmise online pe Internet, harta ori structura care a fost propusă…”

Europa Liberă: Dle Ciocan, eu am fost ieri la Șoldănești, mai devreme am discutat cu autoritățile din raionul Ialoveni și cu cele de la Strășeni și erau foarte indignate că ați ciopârțit raioanele, așa cum nu s-a așteptat nimeni.

Iurie Ciocan: „Pentru că altă soluție nu a fost – unu la mână. Doi la mână – oamenii care continuă să gândească în dimensiunea raioanelor greșesc astăzi, pentru că viața ne impune să mergem mult mai activ spre schimbări; schimbări majore și schimbări necesare Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Schimbările cred că vor veni când se va face o adevărată reformă teritorial-administrativă?

Iurie Ciocan: „Reforma va trebui să aibă loc, pentru că Republica Moldova suportă costuri care nu sunt justificate sub niciun aspect.”

Europa Liberă: Vă rog să explicați pe înțelesul tuturor. Cineva, de exemplu, spunea că ați deviat de la normele stabilite de lege și ați creat aceste circumscripții absolut discreționar, în special în ceea ce ține de numărul de circumscripții alocate pentru municipiul Chișinău, dar mai ales când vorbim pentru diasporă, pentru că în timpul campaniei prezidențiale ar fi votat 115.000 de alegători doar în Europa?

„Este cert că ne-am asumat, eu și colegii mei din cadrul acestei comisii, o funcție ingrată.”
„Este cert că ne-am asumat, eu și colegii mei din cadrul acestei comisii, o funcție ingrată.”

Iurie Ciocan: „138.000 per total.”

Europa Liberă: 138.000 per total, da, și ați alocat o circumscripție; pentru raionul Taraclia, în care au votat 18.000 de oameni – o circumscripție și pentru cei care domiciliază în stânga Nistrului, în regiunea transnistreană, care au fost atunci 16.000 în total la alegerile prezidențiale ați dat două circumscripții. Adică, cuiva îi dați o circumscripție la 9.000 de electori să-și aleagă un singur deputat, iar altcuiva 115.000 – tot pentru o circumscripție?

Iurie Ciocan: „Interpretări vor fi multe. Este cert că ne-am asumat, eu și colegii mei din cadrul acestei comisii, o funcție ingrată. Era clar de la bun început, indiferent de soluția propusă, noi am fi avut același ansamblu de critici. Și ceea ce este pentru mine și interesant e că direcția criticilor nu s-ar fi schimbat, indiferent de soluția pe care am fi dat-o noi. Exact aceeași ar fi fost; sursele ar fi fost diferite. Vă explic de ce. Teoria și standardele propuse de Comisia de la Veneția, de Consiliul Europei spun în felul următor: „Circumscripțiile uninominale reprezintă anumite teritorii, pentru a da reprezentare politică acestor teritorii”. Așa am făcut noi și cu circumscripțiile în afara țării. Noi am dat reprezentare teritoriilor – la vest de Republica Moldova, la est de Republica Moldova, pe teritoriul Euroasiei și în SUA, și Canada. În aceste condiții, aceste teritorii vor fi reprezentate de câte un membru în Parlamentul Republicii Moldova. Totodată, fiecare din alegătorii noștri, indiferent de locul unde va vota el – în America, în Japonia sau în Portugalia –, alegătorul nostru va mai primi al doilea buletin cu lista partidelor și poate să-și aleagă și partidul care tot îi garantează o reprezentare. Acum, haideți să ne uităm la alegătorii noștri din stânga Nistrului. Noi avem 2 milioane 800 și vreo 25-30 de mii de oameni pe listele electorale de bază. În aceste liste electorale de bază sunt incluși toți cetățenii Republicii Moldova, chiar dacă au plecat peste hotare. Au plecat în Italia, Federația Rusă, SUA, nu contează; ei sunt în lista electorală acasă, în Moldova. Cetățenii din stânga Nistrului nu sunt în aceste liste. Deci, ei nu au o reprezentare în niciun fel, în nicio circumscripție, ei sunt doar virtual la noi menționați, pentru că, atunci când zicem că avem per total 3 milioane 200 de mii de alegători, îi avem în vedere și pe cei din stânga Nistrului. Teritoriile cu 225 de mii de alegători, temporar în afara controlului constituțional, aceste teritorii sunt reprezentate de două mandate în Parlament, cu toate că, dacă ar fi o țară integră, ar merita cinci mandate.”

Europa Liberă: Dar vor veni doi deputați în Parlament, indiferent câtă lume de acolo va vota?

Iurie Ciocan: „Asta-i regula, asta-i regula în circumscripție…”

Europa Liberă: E un risc pe care vi-l asumați.

Iurie Ciocan: „Dar prin ce vine riscul, că vom avea reprezentarea unui teritoriu? Acesta-i riscul?”

Europa Liberă: Nu, riscul că ar putea să vină puțină lume.

Iurie Ciocan: „Lumea va veni atâta, cât politicienii noștri vor reuși să convingă să vină la alegeri. Și dacă-mi zice cineva că vin puțini, eu cred că calitatea politicului, calitatea candidatului propriu-zis poate fi mai bună.”

Europa Liberă: Știți că și accesul actorilor politici e dificil, ca să meargă acolo să-și facă cunoscute programele, platformele electorale?

Iurie Ciocan: „Aveți dreptate. Deci, noi nu vom putea merge în stânga Nistrului să deschidem birouri electorale. Acest lucru este cert. Pentru acești alegători vor fi create consilii electorale de circumscripție, două la număr, în Chișinău ambele, care vor administra alegerile pentru acele teritorii. Așa prevede legea. Următorul pas – vor fi înființate birouri electorale de-a lungul râului Nistru, de la nord spre sud, care vor deservi alegătorii din stânga Nistrului, care vor elibera aceste buletine distincte pentru circumscripția respectivă. În așa manieră va fi ales un membru în Parlament. Chiar dacă el va obține un număr mai mic de voturi, noi nu vedem aici o problemă. Practica internațională nu vede aici o problemă. În ceea ce ține de Taraclia, în 1998, când a fost reforma administrativ-teritorială cu formarea județelor, a fost cred că un prim pas, pentru că este clar că această reformă nu a fost dusă până la bun sfârșit, dar, bine, s-a inițiat. Respectiv, Taraclia a primit județ pentru 35 de mii de alegători.”

Europa Liberă: Pentru că erau concentrați etnicii bulgari.

Iurie Ciocan: „Dar azi nu sunt concentrați etnicii bulgari? Și dacă o să vă uitați, avizul Comisiei de la Veneția, emis în 1998 la solicitarea Republicii Moldova vizavi de legea privind divizarea teritorial-administrativă, prin care se propunea ca Taraclia să meargă în județul Cahul. Ce a spus Comisia de la Veneția? „Nu aveți voie să puneți împreună minoritățile naționale”. Din aceste considerente, Găgăuzia și-a primit autonomie, că nu aveau județ, era autonomia Găgăuziei, și Taraclia și-a primit județ aparte. Pe când în centrul și în nordul țării pentru un județ s-au pus împreună trei raioane. Dvs. țineți minte bine acest lucru. Deci, noi avem această practică și recomandările sunt puse pe hârtie.”

Europa Liberă: Dar haideți să mai facem o precizare. Dacă este să comparăm la nivel de raioane câți au venit la alegeri, atunci Chișinăul este foarte clar subreprezentat, ținând cont de cum ați croit aceste circumscripții, adică, în municipiu într-o circumscripție trăiesc real 70 și ceva de mii de persoane cu drept de vot?

Iurie Ciocan: „Nu. Noi în Chișinău avem circumscripții de la 55 la 57 de mii.”

Europa Liberă: Da, dar sunt și cei care nu au neapărat domiciliu?

Iurie Ciocan: „În Chișinău?”

Europa Liberă: Da.

Iurie Ciocan: „Nu, exclus! Deci, toți aceștia sunt cetățeni care au domiciliu sau reședință în Chișinău; sută la sută.”

Europa Liberă: Dar cei care locuiesc în Chișinău, și nu au circumscripții?

Iurie Ciocan: „Îs mai mulți, îs mai mulți, dar…”

Europa Liberă: Și atunci se adună pe o circumscripție totuși mai mulți?

Iurie Ciocan: „Problema e că ei nu au dreptul să voteze în Chișinău și legea stabilește clar acum – în circumscripțiile uninominale nu mai poți vota cu certificat cu drept de vot, pentru că dvs. fiind, nu știu, iarăși, dau un exemplu, fiind din raionul Florești, dar munciți în Chișinău, nu puteți merge în Chișinău să votați primarul de Florești, fiindcă trebuie să mergeți la Florești.”

Europa Liberă: La locale, dar la parlamentare?

Iurie Ciocan: „Nu, dar la parlamentare tot regulile s-au schimbat, pentru că dacă anterior votam într-o singură circumscripție și atunci dădeam voie și studenților să voteze unde doreau, și muncitorilor ambulanți, era declararea locului aflării și tot așa…”

Europa Liberă: Deci, cei care nu au viză de reședință în Chișinău nu vor vota în municipiul Chișinău?

Iurie Ciocan: „Pe circumscripții uninominale nu vor putea vota.”

Europa Liberă: Și vor merge la locul unde domiciliază?

Iurie Ciocan: „Întocmai. Așa prevede legea. Eu nu dau nicio interpretare acum, așa-i scris în Codul Electoral.”

Europa Liberă: Dar ca să-mi continui gândul. În zonele rurale, în mai multe raioane ale țării, numărul real al alegătorilor care fizic mai sunt prezenți acolo nu-i nici jumătate față de cum s-a calculat?

Iurie Ciocan: „Eu sunt departe de oricare interpretări. Eu risc să vă întreb și sper să nu vă supărați pe mine: De unde știți câți alegători sunt real în teritorii?”

Europa Liberă: Dar cine știe – real câți alegători sunt într-o circumscripție în mediul rural?

Iurie Ciocan: „Noi știm, noi știm... Noi, zic, Comisia Electorală Centrală, din care eu fac parte, unde păstrăm noi registrul electronic al alegătorilor și noi știm câți alegători sunt de jure, de facto, câți sunt la fața locului și câți au plecat peste hotare, câți au venit la Chișinău, câți s-au deplasat intern dintr-un raion în altul, noi nu știm acest lucru. Recensământul care a avut loc în 2014 nu ne-a dat o imagine clară la acest subiect. Dacă o să urmăriți înregistrarea…”

Europa Liberă: De asta și v-am adresat întrebarea, pentru că rămâne o neclaritate.

Iurie Ciocan: „Nu este o neclaritate. Legea scrie nu din numărul cetățenilor de facto, dar din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale de bază la ultimele alegeri naționale. Iată un criteriu cât se poate de exhaustiv, nu poți interpreta altfel, când e scris numărul de alegători.”

Europa Liberă: Dar statistica arată că zilnic oamenii pleacă din Republica Moldova și peste un an acest număr poate să se modifice?

Iurie Ciocan: „Mie acest lucru îmi provoacă tristețe când lumea pleacă din Republica Moldova, dar eu, ca și funcționar, ca și persoană tehniciană în acest domeniu, sunt obligat să mă conduc de litera legii. Iar litera legii scrie așa: alegători în lista de bază la ultimele alegeri naționale.”

Europa Liberă: Domnule Ciocan, la Curtea Constituțională este sesizarea liberalilor.

Iurie Ciocan: „Ar fi, nu știu, sincer, pe cuvânt că nu știu.”

Europa Liberă: În funcție de verdictul Curții Constituționale, mai puteți interveni în felul cum s-au trasat aceste circumscripții?

Iurie Ciocan: „Eu sincer nu știu ce s-a atacat la Curtea Constituțională și ce anume se cere. Deci, în cazul în care se admite…”

Europa Liberă: S-a contestat în general reforma electorală.

Iurie Ciocan: „Eu sunt de acord că trasarea circumscripțiilor face parte dintr-o reformă electorală mai mare. În cazul în care se declară neconstituțională modificarea sistemului electoral, respectiv și formarea circumscripțiilor pică, pentru că formarea circumscripțiilor este continuarea logică a reformei Codului Electoral.”

Europa Liberă: Și poate să dea peste cap un eventual verdict al Curții Constituționale întreaga activitate pe care ați desfășurat-o până acum?

Iurie Ciocan: „Stimată doamnă Ursu, noi am dat peste cap prevederile Constituției privind alegerea președintelui. Deci, s-a revenit la alegerea directă a președintelui tot printr-o hotărâre a Curții Constituționale.”

Europa Liberă: Exact.

Iurie Ciocan: „Deci, de ce credeți Dvs. că o lege poate să nu fie declarată neconstituțională? Orice lege-i pasibilă – ba da, ba nu – să fie declarată neconstituțională. De asta și avem Curte. Ea trebuie să examineze, să vină cu o soluție clară și în momentul în care zice că e alb, păi, să fie alb. Și dacă-i negru, atunci tot ce am făcut noi se duce pe apa sâmbetei.”

Europa Liberă: Acum încă o observație din partea celor care au supravegheat cu lupa cum ați reușit dvs. să trasați aceste circumscripții că, chipurile, s-au suprapus aceste circumscripții cu interesele a două formațiuni politice – a socialiștilor și a democraților –, ei fiind și autorii acestei reforme electorale. A jucat rolul și politicul atunci când ați împărțit aceste circumscripții?

Iurie Ciocan: „Nu! Eu sunt un vechi cititor al site-ului Europei Libere. La voi pe site am văzut două hărți interesante, care țin de analiza acestor circumscripții uninominale. Știți care-i ideea? Hărțile dvs. au făcut un advocacy foarte bun în susținerea activității făcute de mine și colegii noștri, pentru că ne-au arătat că noi nu am intervenit politic. Uitați-vă harta după alegerile președintelui Republicii Moldova, unde s-a votat cu galben, având culoarea unui anumit candidat, și unde s-a votat cu roșu, având culoarea unui anumit candidat, și Dvs. o să vedeți că roșul n-a intrat peste galben, și galbenul n-a intrat peste roșu. Asta înseamnă că noi nu am croit ceva pentru cineva. Dvs. ați făcut o muncă excelentă pentru noi. Chiar vă mulțumesc, pentru că eu am trimis-o și colegilor de la Strasbourg și de la Bruxelles. Cei mai înalți funcționari din cadrul Consiliului Europei, din cadrul Uniunii Europene au consilieri din Republica Moldova ori din România, care cunosc limba română și ne-au urmărit.”

Europa Liberă: Apropo, ținând cont de acest număr pe care l-ați alocat unei circumscripții, număr de alegători, nu ar fi fost cazul să vă adresați legiuitorilor să schimbe un pic marja, ca să nu rămână nedreptățiți cei din diaspora?

Iurie Ciocan: „Știți, un lucru e interesant. Primim două categorii de critici – de ce dați un număr atât de mic pentru teritoriile din afara țării? Critica majoră, adică cea mai multă critică…”

Europa Liberă: Asta-i cea mai dură critică.

Iurie Ciocan: „Indiferent dacă dădeam la Est, la Vest mai mult ori mai puțin, oricum avea să fie aceeași critică. Deci, eu sunt împăcat cu această parte a criticii. Și a doua critică – de ce numărul de alegători pentru circumscripțiile din țară este 65-66 de mii, dacă în lege scrie până la 60? De exemplu, în lege scrie 55-60 și cu marja de 10 la sută, unu la mână, dar doi la mână – aici e conflict de logică matematică, pentru că, dacă dau mai mult în afară, îmi crește numărul de alegători în țară. Și oamenii nu înțeleg acest lucru, că acestea-s vase comunicante, asta-i fizică elementară, dacă într-un loc scade, în alt loc se majorează. Și iată aici e matematica simplă – pentru a satisface cerințele care-s scrise în lege 60-55 plus-minus 10 la sută, aici am ajuns, alte soluții nu sunt. Și asta-i soluție fără nicio intervenție politică.”

Europa Liberă: Și Dvs. credeți că ați împăcat și varza, și capra?

Iurie Ciocan: „Sunt ferm convins că nu am împăcat pe nimeni și nu acesta a fost scopul; a fost scopul să facem un lucru tehnic, un lucru care să țină pentru următoarele alegeri parlamentare, să alegem un Parlament în baza legii care este astăzi în vigoare.”

Europa Liberă: Și aceasta e valabil doar pentru alegerile parlamentare din 2018?

Iurie Ciocan: „Și pentru următorul mandat al Parlamentului.”

Europa Liberă: Și atât?

Iurie Ciocan: „Și atât. Pentru mandatul din 2022, trebuie formată o altă comisie, care poate avea două opțiuni: opțiunea unu – menține hotarele existente; doi – vine cu corectări ori face altele noi, totalmente. Este dreptul oricărui legiuitor, același lucru se întâmplă în toate țările lumii unde există circumscripții uninominale. Uitați-vă în vechile democrații, în Germania, Lituania, uitați-vă în America, peste tot același lucru se întâmplă. Cu un an înainte de alegeri, se mai corectează și asta-i voința politică…”

Europa Liberă: CEC-ul va avea mai mult de lucru, după această activitate pe care ați desfășurat-o Dvs.?

Iurie Ciocan: „Mult mai mult. Din păcate, da, mult mai mult. Deci, volumul de muncă va crește considerabil, volumul de acțiuni birocratice, să zic așa, va crește. Noi vom încerca și deja s-a început acest lucru sub conducerea nemijlocită a doamnei Alina Russu, s-a început crearea unor business-procese în așa mod, ca să avem o comunicare fluentă atât cu organele electorale din teritoriu, cât și până la ultimii funcționari electorali din fiecare sătuc unde vor fi. Trebuie remodelat sistemul de comunicare intern și de organizare a alegerilor. Dacă noi anterior aveam 35-36 de circumscripții electorale, acum noi vom avea 51, respectiv unele centre de luare a deciziilor se schimbă, pentru că nu peste tot noi am reușit să amplasăm centrul unei circumscripții administrative într-un centru raional. Și tot așa, pentru că raioane avem 32, circumscripții avem 51.”

Europa Liberă: Dar se pare că și responsabilitățile pentru deputați vor fi diferite, pentru că e una să vorbești cu cel care va avea în spatele lui 9.000 de alegători și e cu totul altceva pentru cel care va avea 65.000 de alegători?

Iurie Ciocan: „Deci, noi trebuie să revenim nu la propaganda pe care am auzit-o la televizor, dar trebuie să revenim la teoria științelor politice. Și teoria științelor politice spune că omul reprezintă teritoriul care l-a ales, nu oamenii care au votat pentru el. Greșesc politicienii care spun că „eu reprezint numai oamenii care m-au votat pe mine”, că noi am mai auzit așa retorică chiar recent.”

Europa Liberă: Eu mă refeream la numărul de alegători, pentru unu a votat 9.000 și pentru altul 65.000.

Iurie Ciocan: „Mandatul e… Pentru nimeni nu va vota 65.000, eu cred așa, pentru că astea-s regulile democrației, dar mandatul e egal constituțional, sub aspectul de drepturi și garanții constituționale și obligații constituționale, mandatul îi totuna la toți deputații, indiferent că a venit pe listă de partid ori că a venit pentru un mandat uninominal. Ei sunt membri în Parlamentul Republicii Moldova ori urmează a fi membri și au un vot. Și asta e tot.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți mulțumit și nu aveți reproșuri la felul cum ați dus la bun sfârșit această sarcină pe care v-a încredințat-o Guvernul?

Iurie Ciocan: „Și eu, și colegii cu care am lucrat împreună am trecut printr-o perioadă foarte și foarte grea. Ceea ce s-a aprobat la Guvern a fost versiunea a 28-a, tot felul de schimbări, și schimbările se făceau direct în ședință. Ne uitam și după aspectul organic, pentru că, dacă a să vă uitați pe harta obținută, s-a primit o hartă organică, teritoriile relativ organice, deci nu am primit tentacule de tot felul, care trec într-o parte, în alta atrăgând primării loiale unui ori altui politician. Deci, nu am făcut acest lucru.”

Europa Liberă: Opoziția rămâne cea mai nemulțumită și chiar am auzit voci care ar accepta mai degrabă să boicoteze scrutinul din 2018 decât să cheme alegătorii la aceste alegeri. Ce se întâmplă în asemenea caz?

Iurie Ciocan: „Minunat, minunat… Deci, mai mare prostie nu poate să iasă din gura unui politician. Mai mare prostie nu poate exista, pentru că astăzi legea spune: alegerile sunt valabile fără prag de validare, vin doi alegători – alegerile sunt valabile, câștigă alegerile cel care a luat simpla majoritate de voturi. Dacă Dvs. ați luat șapte voturi, și eu cinci, atunci Dvs. ați câștigat, nu mă mai interesează că Dvs. nu ați luat o treime ori n-ați luat majoritatea din alegătorii din circumscripție. Cine a câștigat, acela va merge în Parlament și acela va face reguli și, dacă noi, cei „deștepți”, vrem să stăm acasă, atunci trebuie să ne așteptăm că o să vină cineva și o să ne facă reguli care noi nu vrem. Regulile pe care vi le-am enumerat acum – fără prag de validare, câștigă cel care ia simpla majoritate din primul tur de scrutin – sunt reguli perfect europene. Citiți avizul Comisiei de la Veneția și nu o să găsiți o observație la acest subiect, observații au fost la alte subiecte, dar anume la acest subiect „zero” observații, pentru că corespunde perfect standardelor europene.”

Europa Liberă: Comisia de la Veneția când o să dea verdictul definitiv?

Iurie Ciocan: „După Anul Nou o să facă… Verdictul la proiect a fost dat și el deja este clar, a fost emis în cadrul Comisiei de la Veneția.”

Europa Liberă: Păi, el urma să evalueze cât s-a respectat din ceea ce s-a propus, ca să vadă în ce proporție autoritățile statului au ținut cont de recomandările acestei Comisii?

Iurie Ciocan: „Exact… Săptămâna trecută în cadrul unei alte conferințe internaționale la care am luat parte în domeniul electoral, am avut o comunicare cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, care neformal m-au informat că se planifică în primele luni ale anului viitor, probabil ianuarie-februarie, o vizită post-evaluare a implementării acestei legi, dar din câte am reușit eu să urmăresc, poate greșesc, vă rog să mă iertați dacă greșesc, doar aspectul pragului electoral a rămas necorectat, dar în rest, tot ce a zis Comisia de la Veneția a fost respectat, adică într-un fel ori altul s-a ținut cont, pentru că atunci când Comisia de la Veneția a zis că, uite, proiectul acesta de lege în forma în care ni l-ați dat voi nu este recomandabil să-l aprobați și a venit cu douăzeci și ceva de foi de recomandări, produsul ieșit în final deja era cu totul alt produs.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG