Linkuri accesibilitate

Unionismul discutat în Parlamentul European


Clădirea Parlamentului European la Bruxelles
Clădirea Parlamentului European la Bruxelles

Audierea publică a căutat să se identifice principalele probleme ale comunităţilor românești din regiunile istorice din jurul României și Moldovei.

S-a vorbit despre unirea Moldovei cu România astăzi în Parlamentul European la Bruxelles, într-o audiere publică în care s-a căutat să se identifice principalele probleme ale comunităţilor românești din regiunile istorice din jurul României și Moldovei. Un alt punct al dezbaterilor a fost direcţia comună a mișcării unioniste și a integrării europene a Republicii Moldova.

Dezbaterea a fost organizată de europarlamentarul Mircea Diaconu, la o propunere lansată de ACȚIUNEA 2012 de a reface, cum a spus Mircea Diaconu: „în spirit, pentru câteva clipe, „România Mare”.”

Si, intr-adevăr, s-a auzit des „România Mare” în sala Parlamentului European la aceste dezbateri la care au luat parte fostul președinte și actualul șef al Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu, și vicepreședintele PL, Anatol Petrencu, istoricul Negru Gheorghe, precum și Nicolae Dabija președintele Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova și președintele Mișcării „Sfatul Țării-2”, asociație non-guvernamentală care și-a propus unificarea națiunii române.

S-a discutat mult despre ceea ce unii vorbitori au numi „ofensiva ucraineană împotriva identității românești”, concretizată prin noua lege a învățământului din Ucraina, intrată în vigoare în urmă cu exact un an, pe 5 decembrie 2017.

În opinia lui Mircea Diaconu, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afara graniţelor ţării. „Și în Timoc, Cernăuți, Odesa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate. Este poate nevoie de o abordare mai implicată la nivel național, dar e foarte important ca și Uniunea Europeană să protejeze dreptul la propria cultură al tuturor minorităților și implicit al comunităților românești din diferite state membre sau partenere ale Uniunii Europene. Cultura noastră e identitatea noastră”, a spus Mircea Diaconu.

Vasile Tărâțeanu, Președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a prezentat situația grea a învățământului în limba română in Ucraina după aplicarea, în urmă cu exact un an, a noii legi: „Cel mai mare atac împotriva identității noastre în Ucraina, este prin învățămînt”, a spus el.

În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.

„Deocamdată, ucrainenii, frații noștri, cu care credeam să trăim mai bine nu și-au ținut promisiunile. Zi de zi sunt suferim atacuri împotriva minorității noastre”, a spus Vasile Tărâțeanu. El a amintit incidentul din 11 iunie anul acesta, când Centrul cultural Hurmuzachi din Cernăuți a fost perchiziționat de 12 lucrători ai SBU, serviciile de securitate, care au căutat si in calculatoare pentru a descoperi material care ar pune în pericol integritatea frontierelor Ucrainei și au confiscat cărți și ziare.

„Întreaga comunitate românească din Ucraina e amenințată de ideile ultranaționaliste extreme ucrainene, care au ajuns până și printre cei din guvern”, a estimat el.

Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odesa, a amintit, de asemenea, că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981, 18 școli, iar azi doar doua școli mai funcționează cu predare integrală în română. „Noua lege ucraineană a învățământului est ultimul cui în coșciugul identității românești”, a spus el.

Situația e și mai grea în Serbia, iar cel mai dificil este în Bulgaria și Grecia, două țări ale Uniunii Europene, unde românii și aromânii nici nu sunt recunoscuți ca minorități naționale.

Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor/vlahilor din Timoc, în Serbia „Ariadnae Filum”, Zaviša Žurž, a vorbit despre asimilarea permanentă dusă de statul iugoslav si de Serbia, dar și de confuzia întreținută voit între români și vlahi, cu totul circa 300.000 de persoane.

România nu e prezentă câtuși de puțin în zona Timocului, cu excepția consulului Marius Dilof din Zaječar, care e o singură persoană: „El este și consul și ospătar si șofer”, a spus Zaviša Žurž. Altminteri, ambasada română de la Belgrad nu răspunde la invitații.

Cu oarecare scepticism au fost primite afirmațiile lui Eugen Tiberiu Popescu, director general Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, care a vorbit despre o jumătate de milion de români în Ucraina (unde el îi include și pe cei asimilați din Ucraina care nu mai știu limba) și de o cifră de 12 milioane de români în afara frontierelor

Minoritatea ucraineană de 50.000 de persoane, a spus el, dispune de un buget mai mare decât cel al Ministerului românilor de pretutindeni.

La fel, românii din Bulgaria nu sunt nici măcar recunoscuți ca minoritate, spre deosebire de cei 10.000 bulgari din România, care au 800.000 euro buget si un loc in Parlament.

Tot el a vorbit pe un ton marțial despre „cele două milioane de aromâni din Grecia” si a spus ca „tot nordul Greciei aparține acestor aromâni ai noștri”.

În sfârșit, el a mai vorbit și despre „cei o mie si ceva de meglenoromâni din peninsula Pola”… Este vorba însă de istro-români, nu de megleniți, iar peninsula se numește Istria, nu Pola.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG