Linkuri accesibilitate

Ungaria se retrage dintr-un pact ONU privind migrația


Afiș anti-migrație la Budapesta

Pactul „nu trebuie perceput ca o amenințare”, este „prima platformă din istorie care abordează fenomenul internațional al migrației” (Președintele Adunării Generale ONU).

Ungaria a anunțat săptămâna aceasta că se retrage dintr-un pact ONU privind migrația, devenind a doua țară care face un asemenea gest după Statele Unite sub conducerea președintelui Trump. Casa Albă spunea în decembrie că acordul ar contrazice legile americane, iar autoritățile de la Budapesta susțin acum că înțelegerea internațională ar încuraja mișcări de populații care ar fi „periculoase pentru lumea întreagă”.

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat zilele trecute după o ședință de guvern, la Budapesta, că țara sa se retrage dintr-un acord internațional ONU referitor la migrație. Finalizat recent după un an și jumătate de negocieri, el prevede în primul rând sporirea cooperării între state în domeniul migrației.

Dar șeful diplomației ungare a spus miercuri că acordul ONU ar fi „periculos pentru lume și pentru Ungaria”, fiindcă „ar încuraja milioane de oameni să ia calea pribegiei”. Szijjarto a mai spus că nu este convins că documentul ONU are doar caracter consultativ, nu de lege.

Poziția ungară a fost contrazisă de președintele Adunării Generale ONU, slovacul Miroslav Lajcak, care a spus că pactul „nu trebuie perceput ca o amenințare” și că este „prima platformă din istorie care abordează fenomenul internațional al migrației”.

Ungaria devine astfel a doua țară din lume care se retrage din pactul ONU privind migrația, după Statele Unite. În decembrie, Washingtonul a anunțat că denunță pactul, în care s-a angajat în vremea președintelui Barack Obama, pentru că ar conține prevederi „neconforme cu reglementările americane privind migrația și refugiații”.

Alături de Cehia și Polonia, Ungaria se numără printre țările din UE care resping categoric orice participare la redistribuirea migranților ajunși pe țărmurile colegelor lor din sudul Europei, ca Grecia, Italia sau Malta, respingând de la bun început ideea cotelor de refugiați, vehiculată o vreme de UE.

Oficialii de la Budapesta, Praga sau Varșovia spun că orice ajutor pentru țările „din prima linie” în privința migranților ar fi doar o încurajare pentru traficanții de oameni să trimită și mai mulți – așa cum a repetat premierul ungar Viktor Orban luna aceasta, la Berlin, în compania cancelarei germane Angela Merkel.

„Credem că facem un serviciu omenirii demotivând migranții. Dacă Europa îi ajută pe migranții din Asia sau Africa, ei vor continua să vină. Trebuie să fim omenoși fără să oferim asemenea motivație, iar singura cale este închiderea granițelor, ajutând țările de origine ale migranților”, a spus Orban la 5 iulie.

În 2015, la apogeul crizei migranților, Ungaria s-a făcut cunoscută în lumea întreagă ridicând un gard de sârmă la granița sudică, pentru a împiedica migranții să intre în țară. Au existat numeroase informații despre bătăi aplicate de forțele de ordine străinilor, iar o jurnalistă din Ungaria a devenit celebră pentru că în timp ce filma la frontieră a ajutat poliția țării sale punând piedică unui migrant sirian și copilului lui. Și mai recent, guvernul de la Budapesta a trecut prin Parlament o lege care ar urma să-i pedepsească pe cei care ajută solicitanții de azil – în primul rând organizațiile neguvernamentale.

Joi, 19 iulie, legea ungară a fost din nou criticată de UE, care și-a intensificat demersurile juridice împotriva guvernului de la Budapesta, pentru încălcarea legislației comunitare în privința azilului.

Comisia Europeană a denunțat ca „ilegal” pachetul de legi numit „Stop Soros”, votat luna trecută de Parlamentul Ungariei. Comisia a trimis la Budapesta o „scrisoare de înștiințare”, primul pas al unei proceduri care ar putea duce Ungaria în fața Curții Europene de Justiție. Autoritățile ungare au la dispoziție două luni să reacționeze.

Legislația incriminată conține numele filantropului american de origine maghiară George Soros pentru că guvernul lui Viktor Orban îl acuză că ar fi „orchestrat” migrația spre Europa.

Într-un demers separat, CE a anunțat că trimite Ungaria în fața Curții de Justiție pentru că nu a rezolvat plângeri din decembrie 2015 referitoare la tratarea necorespunzătoare a migranților – de pildă escortarea forțată peste graniță a celor care ar fi intenționat să facă cerere de azil în Ungaria.

XS
SM
MD
LG