Președintele Romaniei, Klaus Johannis a declarat marți că este „aproape hotărât” să convoace un referendum pe tema justiției la aceeași dată cu alegerile europarlamentare din 26 mai. Problema este că nu se știe cum anume ar trebui formulata întrebarea și ce anume ar vrea clasa politică din Romania sa afle. Și ce sa faca apoi, după ce află...
Președintele Klaus Iohannis se consultă de aproape două săptămâni cu experții în drept și cu consultanții politici. Problema nu este convocarea referendumului, căci se pare că într-acolo se îndreaptă decizia, ci formularea întrebării. Există ezitări în privința preluării temei propuse de Uniunea Salvați România, „fără penali în funcții publice”, întrucât tema aceasta nu este validată de Curtea Constituțională. În plus, liberalii care îl susțin pe Klaus Iohannis sunt în competiție cu USR și PLUS, partidul fostului premier Dacian Cioloș.
Se fac sondaje în acest moment, potrivit unor surse, pentru a afla care ar fi cea mai percutantă întrebare la plebiscit – simplu exprimată și cu miză. Tema este decisă – Justiția. Important este însă ca, dacă referendumul trece, să aibă și finalitate. Adică, să se concretizeze o acțiune politică. În memoria tuturor a rămas referendumul din 2009, când Traian Băsescu a comasat primul tur al alegerilor prezidențiale cu interogarea electoratului privind un Parlament unicameral, cu 300 de membri. Peste 80% dintre cei care au votat au spus atunci da, însă niciodată nu a fost aplicată propunerea. Și asta pentru că orice lege sau modificare a Constituției trebuie să fie validată de Parlament, acolo unde este nevoie de o majoritate politică puternică. Or, aceasta pare să fie problema și de data aceasta.
Și dacă ar fi adoptat un referendum pe Justiție, ar putea fi transpus în lege câtă vreme România este o țară aflată în coabitare? – șeful statului și coaliția guvernamentală sunt adversari.
Mai există și problema prezenței la vot. Până acum, la alegerile europarlamentare nu au mers la vot mai mult de 30% din alegători. Iar pentru ca un referendum să fie validat, trebuie să voteze exact 30% din numărul total al celor cu drept de vot. Asta înseamnă ca aproape 6 milioane de români nu doar să se prezinte, dar să și răpundă „da” la întrebarea președintelui. De fapt, aici este principala miză a convocării unui plebiscit odată cu alegerile – să mobilizeze o parte cât mai mare din electorat. Potrivit sociologilor, atunci când la alegeri se prezintă un număr mare de alegători, PSD își micșorează șansele de a câștiga scrutinul.
Așa s-a întâmplat la toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace. Victoria contracandidaților PSD a coincis și cu o prezență peste medie, de 50% din electorat. PSD este în scădere în sondajele din ultima vreme, însă se menține pe primul loc în ierarhia partidelor. O eventuală înfrângere a PSD la europarlamentare, ar fragiliza, cel mai probabil, poziția de lider al social democraților a lui Liviu Dragnea.
De partea cealaltă, și Klaus Iohannis are dezavantaje. Dacă va convoca acum un referendum , își consumă potențialul de a aduce la urne mai mulți votanți la alegerile prezidențiale, de la finalul anului, când va candida. Iar dacă referendumul din luna mai nu este validat, credibilitatea sa ar avea de suferit considerabil. Pe de altă parte, în acest moment, există o tensiune fără precedent în societatea românească, provocată de toate modificările controversate din sistemul judiciar, iar amânarea plebiscitului ar putea să demoralizeze susținătorii statului de drept din România.
