Linkuri accesibilitate

Un potențial lider regional cu probleme


București, 18 septembrie 2018.

Miza principală a Forumului celor Trei Mări este întărirea comunicării și coeziunii dintre țările din estul și sud-estul Europei.

Un potențial lider regional cu probleme
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:46 0:00
Link direct

Este al treilea Forum al celor Trei mări și reunește şefi de stat, reprezentanţi la nivel înalt, personalități din mediul economic și academic din douăsprezece ţări central şi est-europene: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Cele trei mări sunt Marea Neagră, Baltica și Adriatica, iar reuniune desfășurată la București are mai multe mize: prima și, poate, cea mai importantă, de a întări comunicarea și coeziunea țărilor din regiunea estică și sud-estică a continentului, poate avea un puternic impact regional. În cadrul reuniunii se pun pe masă și în discuție planuri care implică investiții directe de zeci de miliarde de euro în infrastructură, comunicații, energie și IT. Iar partea ceremonială, aceea a întâlnirilor din marginea acestei reuniuni între diverși oficiali și șefi de stat nu trebuie să ne facă să uităm partea practică a întâlnirii reprezentanților companiilor, oamenilor de afaceri și economiștilor din cele douăsprezece țări. Nu e o întâmplare că, printre inițiatori, alături de președinția României, se află și Camera de Comerț și Industrie care a organizat, în marginea acestui Forum, prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, implicarea americană explicând și scrisoarea de susținere venită din partea președintelui Donald Trump.

Președintele Klaus Iohannis
Președintele Klaus Iohannis

A doua miză a reuniunii ține de orgoliul administrației de a marca faptul că România are capacitatea de a fi un lider regional, inițiind și punând în practică proiecte care să angreneze și alte țări din zonă. România își propunea să devină lider regional încă de pe vremea președinției lui Emil Constantinescu. Traian Băsescu, care a patronat și el un Forum al Mării Negre și a susținut în repetate rânduri că politica la Marea Neagră și în Balcani este una dintre prioritățile sale, nu a reușit decât să reducă semnificativ cooperarea regională și să antagonizeze Federația Rusă. Succesorul său i-a preluat și parte din ambiții. Klaus Iohannis se folosea de pildă de reuniunea NATO de la Varșovia din iulie 2016, anunțând că intenționează „plasarea României şi a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securităţii euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic.” Mulți observatori spuneau chiar că multe hărți geostrategice au fost redesenat după intervențiile lui. Însă efectele practice, mai ales cele economice, s-au lăsat așteptate.

În discursul de deschidere la Forumul celor trei mări, președintele Iohannis spunea Forumul este „primul pas pe care îl fac împreună cele mai dinamice economii din Uniunea Europeană spre valorificarea mai energică a potențialului de care dispune regiunea celor Trei Mări” și că și-ar dori ca proiectele discutate de oamenii de afaceri reuniți la București și care vizează dezvoltarea infrastructurii, a producției și distribuției de energie dar și a economiei și societății digitale să aibă impact regional. Ar fi vorba despre explorarea și fructificarea potențialului de cooperare și a spațiului de acțiune comun care implică și „alte state membre ale Uniunii Europene, dar şi din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică”. Între țările care au fost cândva în zona de gravitație sovietică și cele din Europa occidentală se simte un decalaj economic pe care inițiative de acest fel le-ar putea atenua. România, mai spune președintele Iohannis, are potențialul de a deveni o platformă energetică regională care să contribuie la securitatea energetică regională și chiar europeană. Este un punct de vedere susținut și de președintele Austriei, Alexander van der Bellen, care spunea că „Securitatea energetică rămâne o precondiție pentru a realiza inovația, creșterea și potențialul comun. Furnizarea de energie pentru cetățenii europeni trebuie să ne fie ținta comună, ceea ce impune diversificarea resurselor de energie și a rutelor de transport.” Austria este în mod special interesată de această reuniune măcar și pentru că se află acum la președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene, iar prioritățile stabilite în actualul mandat sunt rezumate de mottoul „O Europă care protejează”. România va succeda Austria în prima jumătate a anului viitor când se va discuta bugetul Uniunii pe viitorii ani. Nu e de mirare, așadar, că președintele austriac a insistat asupra necesității siguranței energetice regionale pentru că îmbunătățirea infrastructurii, diversificarea rutelor de transport și aplicarea principiilor Uniunii Europene vor fi esențiale pentru a construi mecanismele care-i vor permite Uniunii să câștige competiția într-o lume globalizată. Inițiativa celor Trei Mări, spunea van der Bellen, va pune în mișcare proiecte în valoare de peste o sută de miliarde de euro ceea ce va duce la o mai mare coeziune în interiorul Uniunii Europene. Președinta Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, a pus pe masă unsprezece proiecte de cooperare în valoare de douăsprezece miliarde de euro, cele mai multe din domeniul transporturilor și energiei spunând că țările organizatoare ale Forumului ar putea deveni „coloana vertebrală a convergenței Uniunii Europene.”

Kolinda Grabar-Kitarović
Kolinda Grabar-Kitarović

Președinta Croației a fost, alături de Andrzej Duda, președintele Poloniei, inițiatoarea Forumului celor Trei Mări, inițiativă prezentată în septembrie 2015, în cadrul Adunării generale ONU. Toate aceste proiecte și aspirații converg cu mesajul președintelui american. Donald Trump, prezent vara trecută la a doua reuniune a Forumului, la Varșovia, spune în scrisoarea trimisă președinției României că este esențială o nouă infrastructură energetică „pentru susținerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi piețe și diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Statele Unite sunt mândre să rămână partener în aceste eforturi prin exporturi de gaz natural lichefiat în această regiune de importanță strategică și prin participarea companiilor americane la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (...) țara noastră rămâne dedicată colaborării cu cele 12 state membre pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport și digitale.”

Pentru că nu putea lipsi ceva culoare locală, a treia miză a reuniunii este aceea de a readuce în jocul politicii externe președinția României care părea să se mulțumească în ultima vreme doar cu reacții nervoase pe marginea activității guvernului. Războiul instituțional dintre președinție și coaliția majoritară a lăsat urme și în organizarea Forumului a cărui desfășurare a fost pusă în pericol de recenta rectificare bugetară, guvernul tăind hălci consistente din bugetul președinției. Este motivul pentru care Forumul a fost organizat cu bani de împrumut. Iohannis a acuzat PSD de sabotaj susținând că rectificarea bugetară nu are de-a face cu necesitatea consolidării bugetului și că președinția este pusă în imposibilitatea de a mai organiza summitul celor Trei Mări. Mai mult, spunea că „Partenerii externi vor afla că guvernul blochează angajamentele internaționale ale țării noastre.” Este o posibilă explicație a răcelii evidente dintre Jean Claude Juncker, președinte ale Comisiei Europene, și prim-ministrul Viorica Dăncilă și a întâlnirii lor ratate. Juncker urma să fie întâmpinat la aeroport de o delegație oficială care a ajuns cu întârziere. Cei doi au stabilit totuși o întrevedere, însă nu la Palatul Victoria, ci pe aeroport, la plecarea demnitarului european. Juncker spunea la Forum că, în lipsa unei coerențe investiționale, Europa riscă să se sufoce pentru că nu respiră cu ambiii plămâni economici, cel vestic și cel estic, astfel că „trebuie să punem accent pe cooperare, să folosim o limbă comună pentru est și pentru vest”. Vor fi investiții masive între Marea Neagră și Adriatică, spunea el, însă ele nu au niciun sens și niciun efect fără respectarea statului de drept. „Când se vorbește despre statul de drept, spunea el ironic, se aud strănuturi în sală.”

Era un avertisment la adresa derapajelor guvernamentale de la București, semn că, în ciuda ambiției de a deveni lider european, România se află în continuare pe lista țărilor-problemă din pricina deficitului de democrație și a conflictului dintre puterile în stat. Diferența dintre aspirațiile regionale și realitate este amețitoare. Viorica Dăncilă a fost convocată în Parlamentul european la începutul lunii viitoare pentru a discuta contextul politic din România și violențele din 10 august. Unii spun că ar fi posibil ca Parlamentul European să voteze pentru activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii, ceea ce ar face ca România să piardă dreptul de vot.

XS
SM
MD
LG