Linkuri accesibilitate

Rastislav Vrbensky: „trebuie să ținem cont că există o moștenire post-sovietică, care nu lasă foarte mult spațiu pentru dezvoltarea economică”


Afișul Forumului Regional pentru Inovații în Guvernare, Chișinău 14-16 noiembrie 2017

Interviu cu directorul adjunct al biroului regional PNUD pentru Europa și CSI.

Timp de trei zile, în perioada 14-16 noiembrie, specialiști din sectorul public din peste 20 de țări discută despre noi modalități de implicare a cetățenilor pentru a îmbunătăți serviciile publice. Unul din participanții la Forumul pentru Inovații în Guvernare, directorul adjunct al biroului regional PNUD pentru Europa și CSI, Rastislav Vrbensky, susține că eficientizarea serviciilor publice nu trebuie pusă doar pe seama autorităților, la ea trebuind să contribuie și populația locală, care ar trebui să genere încontinuu idei. Tamara Grejdeanu a stat de vorbă cu Rastislav Vrbensky despre impactul așteptat al serviciilor inovative, dar și despre rezultatele pe care le livrează autoritățile de la Chișinău în diferite domenii.

Rastislav Vrbensky: „Pentru noi, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, inovațiile înseamnă calitate impecabilă, capacitate de a genera soluții, îmbunătățiri continue. Când vorbim despre inovații, ne referim în primul rând la servicii publice, cum am putea să prestăm aceste servicii astfel încât să satisfacă așteptările cetățenilor. Acum la Chișinău se desfășoară Forumul pentru Inovații în Guvernare, la care participă reprezentanți ai 20 de țări, în total aproximativ 200 de persoane. Evenimentul mai prezintă realizările Laboratorului de Inovații Sociale din Moldova și pune în discuție ce funcționează, dar și ce necesită optimizări.”

Europa Liberă: Bănuiesc că inovațiile pot merge cot la cot cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă asumate de Republica Moldova în 2015. Dacă e să urmărim atingerea unor rezultate, unde se află Republica Moldova?

Rastislav Vrbensky: „Într-adevăr, am parcurs o cale de doi ani de la începutul implementării acestor Obiective de Dezvoltare Durabilă și este dificil să spunem, în privința oricărei țări, cât de departe s-a ajuns în aplicarea acestor obiective. Cu toate acestea, este evident că Moldova este unul dintre lideri în acest proces, pe segmentul de naționalizare a Obiectivelor Globale, adică ajustarea acestora la contextul național. Guvernul Republicii Moldova, cu sprijinul ONU, dar și al altor parteneri, a început implementarea acestor obiective, 17 la număr, în care se regăsesc 106 de ținte specifice. Astfel, Republica Moldova a început lucrul pentru a atinge aceste obiective și a formulat niște indicatori pentru a putea măsura rezultatele obținute. Este vorba de 226 de indicatori, în total. PNUD acordă asistență guvernelor, inclusiv la nivel regional, anume pentru implementarea acestor Obiective de Dezvoltare Durabilă. De asemenea, încercăm să vedem în care sectoare se cer mai multe investiții, astfel încât până în anul 2030 aceste obiective să fie realizate.”

Europa Liberă: Prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare bunăoară, au fost realizate nenumărate proiecte care vizează dezvoltarea locală, sporirea accesului la servicii, abilitarea economică, drepturile omului. Percepția generală a cetățenilor este însă că există o stagnare economică și autoritățile acționează cumva separat de interesul oamenilor. Credeți dumneavoastră, ce rezultate ar trebuie să livreze autoritățile, pentru ca cetățenii să înceapă a trăi mai bine?

Rastislav Vrbensky
Rastislav Vrbensky

Rastislav Vrbensky: „Da, această percepție poate exista, dar este foarte important să vedem cifrele. De exemplu, dacă vorbim despre rata sărăciei la nivel naţional, aceasta s-a redus de la 68 procente la 27 procente în perioada 2000-2004 şi a continuat evoluţia descendentă, atingând nivelul de 11,4 procente în 2014. A fost înregistrat un progres, ceea ce înseamnă că nivelul de sărăcie s-a redus și a crescut nivelul de trai al cetățenilor. În afară de asta, trebuie să ținem cont că există o moștenire post-sovietică, care nu lasă foarte mult spațiu pentru dezvoltarea economică. Există agricultura, care trebuie să fie promovată în continuare și capitalul uman, pe care eu îl consider un mare atu. În ceea ce privește acțiunile Guvernului și ceea ce trebuie să facă, noi nu suntem aici pentru a condiționa, ci pentru a aduce expertiză, pentru a împărtăși ceea ce cunoaștem în domeniile în care ar putea să fie obținute anumite realizări și îmbunătățiri.”

Europa Liberă: Dar cât de mult țin cont autoritățile de sugestiile pe care le oferiți, probabil asta puteți contabiliza.

Rastislav Vrbensky: „Da, să știți că țin cont. Am avut întâlniri cu diferite autorități, de exemplu cu spicherul parlamentului, Andrian Candu. Colaborăm cu Parlamentul încă din anul 2009 pentru fortificarea cadrului în care activează legislativul, cu scopul de a îmbunătăți activitatea parlamentului în general. La fel, am colaborat cu parlamentul pentru a obține o cotă de reprezentare de gen de 40 de procente, ceea ce a fost introdus în legislație. Noi am fi bucuroși ca fiecare a treia sau a patra persoană din listă să fie femeie. Colaborăm și pe alte aspecte, cum ar fi recuperarea bunurilor, integritate și multe alte domenii. Nimic nu este perfect, dar există multe realizări.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre rezultate pentru că în ultimul timp, tot mai des ajutorul financiar este condiționat, donatorii străini vor să vadă rezultate și realizarea reformelor astfel încât impactul să fie vizibil. De curând, UE a anunțat că nu va mai transfera fonduri pentru bugetul de stat moldovean pentru a susține reformele în sectorul justiției. Un semnal dur pentru autorități, dar și pentru cetățenii care au așteptat schimbări. Ce ieșire vedeți din această situație?

Rastislav Vrbensky: „Cred că este justă această situație. În momentul în care sunt alocate anumite resurse, iar rezultate scontate întârzie, este corect ca finanțarea să fie sistată. Noi, în cadrul Națiunilor Unite, care este o organizație interguvernamentală, în calitate de membri fiind guvernele, nu recurgem la astfel de decizii. Însă, purtăm un dialog cu instituțiile care realizează proiecte și nu le-au dus până la capăt. În ultimă instanță, guvernele folosesc banii contribuabililor și din acest motiv noi vrem să vedem care sunt motivele care au împiedicat realizarea unor angajamente.”

Europa Liberă: Pe de o parte vedem sprijinul partenerilor de dezvoltare care încurajează cetățenii moldoveni să-și deschidă o afacere, să deschidă locuri de muncă în localitățile lor, sunt implicați și migranții în dezvoltarea localităților, iar pe de altă parte corupția și instabilitatea politică rămân probleme despre care continuă să vorbească simplii cetățeni și observatorii de la Chișinău. Ar mai trebui să treacă timp sau cum se explică acest lucru?

Rastislav Vrbensky: „Într-adevăr, pentru a construi o societate modernă se cere timp. De exemplu, în cadrul Forumului pentru Inovații în Guvernare, au fost reprezentanți din cadrul Ministerului Finanțelor al Slovaciei, țară care a avut semnat Acordul de Asociere începând cu anul 1992, a devenit membră a Uniunii Europene în 2004 și până acum mai are încă anumite probleme. E clar că cetățenii nu pot să aștepte la nesfârșit, cu toate acestea trebuie să înțelegem că sunt chestii care nu se pot întâmpla peste noapte. Este important totuși să fie continuat parcursul reformelor, ca acestea să fie implementate. Ceea ce am observat noi în țările din Europa Centrală este că această perioadă de pre aderare ajută la prioritizarea acestor reforme și punerea lor în aplicare. De asta, ne așteptăm ca acest proces să fie de ajutor și pentru Republica Moldova, anume din punct de vedere al modernizării care s-a produs în alte țări din Europa Centrală.”

Europa Liberă: Cele mai recente sondaje de opinie arată că marea majoritate a cetățenilor sunt nemulțumiți de starea în care trăiesc, de direcția în care se mișcă lucrurile în Republica Moldova. Vreau să vă întreb dacă această stare de nemulțumire poate fi trecută cumva în una generatoare de idei, sau care ar trebui să fie contribuția cetățeanului pentru ca lucrurile să se schimbe?

Rastislav Vrbensky: „Aceasta și este ideea laboratoarelor de inovații pe care le-am pus în acțiune. Cu alte cuvine, invităm cetățenii să schițeze și să propună ei serviciile pe care și-ar dori să le vadă în localitate. Există și o altă opțiune pentru a influența viitorul țării - prin intermediul alegerilor. PNUD cooperează cu Comisia Electorală Centrală la îmbunătățirea calității datelor pentru Registrul de Stat al alegătorilor. Datorită eforturilor depuse până în prezent s-a redus masiv numărul alegatorilor înscriși pe listele suplimentare și s-a exclus dubla votare în ziua alegerilor, asigurându-se un proces electoral transparent și corect.

Nu este just să așteptăm ca absolut toate problemele să fie rezolvate de guvern, fiindcă acest lucru nu este corect și nu se întâmplă în nici o țară.

Trebuie de asemenea să promovăm antreprenoriatul, sondajele demonstrând că sectorul privat contribuie cu 65 de procente la PIB și cu 90 la sută pentru crearea locurilor de muncă. Noi facem tot ce ne stă în puteri pentru a-i sprijini pe cei care doresc să inițieze propria afacere și vedem că mai multă lume în Moldova și în afara Moldovei, persoane care din anumite motive au fost nevoite să plece, au succese considerabile în acest sens.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre schimbarea percepției pentru că se crede, de exemplu pe segmentul de combatere a corupției că dacă nu se luptă cu marii corupți, cetățeanului simplu i se poate ierta faptul că dă mită.

Rastislav Vrbensky: „Sunt de acord și consider că corupția nu trebuie să fie tolerată sub nici o formă, iar instituțiile trebuie să fie suficient de puternice pentru a o combate. Acestea trebuie să fie pregătite să investigheze, să ancheteze cazurile de corupție. Trebuie ca instanțele de judecată să se poată pronunța cu niște hotărâri juste pe dosarele de corupție și cetățenii la rândul lor trebuie să urmărească activitatea politicienilor. În cazul în care iese la iveală un scandal de corupție, în următoarele alegeri să ia o decizie informată. În același timp, nu sunt de acord că la un nivel mai mic, corupția ar trebui să fie tolerată. Sunt mai multe țări din Europa Centrală care au început lupta cu corupția mică, ca până la urmă să pună la punct un sistem în care a devenit deja o rutină să fie trași la răspundere medicii, funcționarii care au acceptat mită. Însă, sunt de acord că acest lucru trebuie să fie făcut de o manieră sistemică, nu putem miza pe doi, trei cetățeni mai curajoși în toată țara, pentru că este un lucru care poate fi realizat.”

Europa Liberă: Și în domeniul combaterii corupției, dar și cu referință la alte domenii se discută despre faptul că măsurile adoptate la nivel legislativ întârzie să dea rezultate în practică. De curând, Republica Moldova a prezentat la Geneva, la Comitetul ONU raportul pe ţară privind drepturile economice, sociale şi culturale. Reprezentanţii comitetului ONU am remarcat că Moldova excelează la capitolul adoptării unor legi şi planuri de acţiuni, numai că intenţiile prevăzute acolo rareori dau rezultate. De ce credeți că se întâmplă acest lucru?

Rastislav Vrbensky: „Într-adevăr, câteodată există acest deficit de capacități și câteodată nu sunt disponibili oamenii necesari care ar putea să facă conexiunea dintre toate punctele. Am menționat anterior un exemplu de reușită și anume adoptarea cotei de gen. Sunt și altele. Noi am identificat biomasa ca cea mai promițătoare sursă de energie regenerabilă pentru Republica Moldova și împreună cu Uniunea Europeană am racordat peste 200 de şcoli, grădiniţe, centre de sănătate la sisteme de încălzire pe biomasă, sporind astfel cota energiei regenerabile până la 15 procente. Acum suntem foarte aproape de a atinge cota-obiectiv pentru Republica Moldova, de 17 procente, stabilită la nivel internațional. La fel, am menționat colaborarea cu Comisia Electorală Centrală, am contribuit la dezvoltarea registrului alegătorului. Acest lucru a durat cam 8 ani, dar este un alt exemplu elocvent în acest sens.”

Europa Liberă: Probabil mulți se întreabă dacă schimbările bune vor dura în timp. După ce parlamentul a adoptat o cotă de reprezentare a femeilor pe listele de partid, în acest an a fost modificat sistemul electoral și una dintre critici tocmai că dezavantajează candidatele femei?

Rastislav Vrbensky: „Situații similare am văzut și în alte țări, în Muntenegru, de exemplu. Și acolo a existat o cotă, apoi au fost introduse amendamente care prevedeau că fiecare a treia persoană de pe listă trebuie să fie femeie. Toate aceste lucruri iau timp, nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri imediate. Înțelegem așteptările cetățenilor, dar important este lucrul în progres, o abordare graduală a problemelor. Eu prefer să văd partea plină a paharului.”

XS
SM
MD
LG