Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: „Toată această obsesie cu ce mai oferă nou UE e chiar contraproductivă”


Nicu Popescu

Interviu cu expertul Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris.

Joi și Vineri, pe 23 și 24 noiembrie, la Bruxelles are loc summitul Parteneriatului Estic, de la care țările care au semnat deja un acord de asociere, Moldova, Ucraina și Georgia așteptau poate o promisiune mai fermă privind perspectiva aderării. Sau alte oferte interesante, cum ar fi eliminarea taxei de roaming. Numai că însăși participarea în Parteneriat presupune un proces continuu de reforme și schimbări, care aduc o țară ca Moldova mai aproape de Europa.

Europa Liberă: Despre acest summit al Parteneriatului Estic, al cincilea, unii experți deja au spus că ar arăta că UE tinde acum să se concentreze mai mult pe apropierea populațiilor din țările vecinătății, pe asigurarea stabilității, a rezistenței în această zonă, în loc să exporte valori europene, democrație. Dvs. ce credeți despre asta?

Nicu Popescu: „UE întotdeauna a depus eforturi de a-și dezvolta relațiile și cu populațiile, și cu guvernele. Într-adevăr, în ultimii ani această dimensiune „populară” a politicilor externe europene era oarecum subdezvoltată. Acum s-a depus mai mult efort pentru a dezvolta și o capacitate a UE de a comunica și a explica ce face UE în statele vecine.

Deci, eu nu cred că ar trebui să vedem acest summit prin prisma concentrării UE fie asupra relațiilor interguvernamentale, fie asupra populației. UE face și una, și alta. Cert este că UE investește mult mai mult efort decât acum patru ani în explicarea acțiunilor sale pentru populație într-un mod direct, fără medierea guvernelor locale.

Este parțial o consecință a revoluției din Ucraina, dar și a războiului informațional și a atacurilor informaționale care au fost îndreptate împotriva UE – atât în Ucraina, cât și în Moldova, de cele mai multe ori având Rusia în spatele acestor atacuri. Este o tentativă de a-și adapta propria comunicare externă la aceste realități.

Dar, din nou, acest lucru nu se face în detrimentul relațiilor inter-guvernamentale pentru că până la urmă majoritatea finanțărilor, schimburile de vizite, summiturile, oricum au loc cu guvernele, președinții și prim-miniștrii din statele Parteneriatului Estic.”

Europa Liberă: Cum ați caracteriza oferta UE care se conține în noua politică de vecinătate, așa-numitul Parteneriat estic „Plus”?

Nicu Popescu: „Nu putem să așteptăm noi oferte, la fiecare un an-doi. Oferta UE a fost formulată mai mulți ani în urmă, s-a semnat Acordul de Asociere. Ucraina, Moldova și Georgia urmează să implementeze acest Acord de Asociere, această implementare durează până la un deceniu. Statele respective sunt abia de doi-trei ani în faza de implementare, deci mai au o cale de parcurs destul de lungă.

Toată această obsesie cu „ce mai oferă nou UE?” este chiar contraproductivă, pentru că noi ne concentrăm pe aspirația spre noi „bombonele” fără a fi implementat și digerat „bomboanele” anterioare

Și înainte de a fi mai clară direcția și viteza mișcării spre implementarea Acordului de Asociere cred că nu ar trebui să fim prea obsedați de noi oferte, noi politici, noi reîmpachetări și design-uri ale politicii Parteneriatului Estic. Avem foarte multe „teme pentru acasă”, realizarea lor merge destul de prost, atât în Republica Moldova cât și în alt state din regiune. Și toată această obsesie cu ce mai oferă nou UE e chiar contraproductivă, pentru că noi ne concentrăm pe aspirația spre noi „bombonele” fără a fi implementat și digerat „bomboanele” anterioare pe care le-am primit de la UE.”

Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. cauzele din care lucrurile merg prost, așa cum constatați și Dvs. în răspunsul precedent? Unii cred că întreaga regiune a dovedit un exemplu de elite care subminează șansa de a fi credibile.

Nicu Popescu: „Cred că principala cauză pentru aceste sub-performanțe sau lipse de performanță în implementarea Acordului de Asociere este obsesia de putere și de venituri corupte de care dau dovadă elitele atât din Moldova, cât și din Ucraina și Georgia.

Deci, pe de o parte, din perspectiva Uniunii Europene este foarte important să ne dăm seama că situația din Moldova, Ucraina, Georgia este oricum mai bună decât regimurile autoritare consolidate din Belarus și Azerbaidjan. Deci, trebuie să înțelegem că atunci când UE abordează relațiile cu Moldova, UE vede nu doar eșecurile, ci și performanța pe ansamblu a unei țări ca Moldova, raportată la țările vecine, inclusiv Belarus și Azerbaidjan.

Jocul acesta de ping-pong între Președinția Dodon și Guvernul PD arată și faptul că guvernanții Republicii Moldova sunt mult mai preocupați de propria poziționare politică, de consolidarea puterii, decât de apropierea Republicii Moldova de UE

Din acest punct de vedere Moldova nu este cel mai rău elev din vecinătatea UE. Pe de altă parte, este absolut clar pentru UE că Republica Moldova astăzi nu este foarte motivată pentru implementarea reformelor. Există înțelegerea faptului că pe anumite reforme, pe anumite domenii tehnice, inclusiv mediul de afaceri sau adoptarea unor legi care rezultă din Acordul de Asociere, Moldova face anumite progrese tehnice. Dar pe ansamblu – la capitolul sistemul politic, sistemul electoral, consolidarea puterii în jurul PD – jocul acesta de ping-pong între Președinția Dodon și Guvernul PD arată și faptul că guvernanții Republicii Moldova sunt mult mai preocupați de propria poziționare politică, de consolidarea puterii, decât de apropierea Republicii Moldova de UE.”

Europa Liberă: Ar fi putut UE face mai mult în sensul combaterii corupției? Igor Munteanu, de la IDIS Viitorul, spunea de exemplu recent într-un articol că UE ar putea apela la lucruri ca lista Magnițki, cu blocarea unor persoane pe care le consideră corupte, cu blocarea unor fluxuri financiare. Dvs. ce credeți despre asta?

Nicu Popescu: „La noi în Republica Moldova, dar și în Ucraina și Georgia, de multe ori soluția la problemele acestor țări se așteaptă din exterior. Sau Rusia ar trebui să vină să soluționeze problemele economice și politice ale Republicii Moldova – aceasta este linia președintelui Dodon. Sau toată lumea își îndreaptă ochii spre UE, în așteptarea că UE va rezolva problemele ce țin de corupție, de lipsa supremației legii sau de problemele care apar în pluralismul mediatic.

Dar de cele mai multe ori soluțiile pot fi doar locale. Jucătorii externi nu sunt suficient de puternici pentru a determina decisiv dinamica unei țări, nici măcar a unei țări atât de mici precum Moldova. Deci, forțele externe și partenerii externi pot influența oarecum traiectoria și metodele guvernării, pot modera anumite abuzuri sau pot accelera anumite dinamici pozitive, anumite reforme, anumite tendințe pozitive, dar ei nu pot predetermina.

Și, în condițiile în care clasa politică de la Chişinău și o bună parte din Parlamentul Republicii Moldova decide să meargă într-o anumită direcție, UE nu poate vota în locul acestor deputați, nu poate lua decizii în locul prim-miniștrilor. Ea poate modera anumite decizii, le poate face să fie mai puțin în detrimentul relațiilor externe ale Republicii Moldova, dar nu poate guverna Moldova în locul Parlamentului, al președintelui și a prim-ministrului Moldovei.”

Europa Liberă: Se știe că Republica Moldova vrea în acest moment mai mult de la UE decât i se oferă. Chişinăul ar vrea ca declarația summitului să-i ofere perspectiva de aderare. Se pare că a convins Georgia și Ucraina să semneze o declarație în acest sens. Oferta UE este totuși deocamdată mai rezervată. Puterea de la Chişinău zice că din cauza problemelor interne din UE – a Brexit-ului și altele de acest fel. Acesta ar fi motivul din care nu se vorbește la modul serios despre o perspectivă de aderare pentru state ca Moldova?

Nicu Popescu: „Ar fi fost foarte bine dacă Moldova ar fi avut o perspectivă de aderare la UE, nimeni nu contestă acest lucru. Dar, din nou, fiecare summit al Parteneriatului Estic este adesea redus la discuția foarte îngustă dacă va menționa summitul ceva despre aderare sau nu. Nici summitul trecut nu a menționat. Nici summitul viitor nu va menționa și nici summitul de peste două summituri nu va menționa. Nu de această perspectivă este determinat viitorul relațiilor Moldova-UE la această etapă.

Ar fi fost bine dacă această perspectivă ar fi existat, dar ea nu există și ar fi fost mult mai util atât Moldovei, cât și aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, ca discuțiile referitoare la UE să fie concentrate pe ceva concret – reforme, îmbunătățirea mediului de afaceri, democratizarea sistemului politic, viteza de implementare a Acordului de Asociere, securitatea energetică a Republicii Moldova și diversificarea surselor de energie. Pentru că mult prea multă energie este canalizată în această discuție teleologică care nu are soluție la această etapă: va avea Moldova perspectivă de aderare la UE sau nu.

UE nu este în măsură să ofere astăzi perspective de aderare, în special ținând cont de traiectoria politică pe care se află atât Moldova, cât și Ucraina și Georgia. Și știm care este această traiectorie – în Georgia este consolidarea unui sistem politic și mai centralizat în jurul oligarhului Bidzina Ivanișvili care guvernează țara din umbră. În Ucraina tendințele la capitolul lupta cu corupția nu sunt foarte încurajatoare și există tendința de centralizare a puterii în jurul președintelui Poroșenko. Și în cazul Republicii Moldova există tendința de consolidare a puterii în jurul lui Vladimir Plahotniuc, plus această bătălie fals-geopolitică cu președintele Dodon.

Practic, chiar dacă UE și-ar dori și ar fi fost într-un context politic în care ar fi putut să ofere promisiuni de aderare pentru viitor, nu prea are cui să le ofere. Pentru că, din nou, dinamica politică și direcția de mișcare a politicii din Republica Moldova, determinată atât de președintele Dodon, cât și de centralizarea puterii în jurul PD, nu încurajează discuțiile pe termen lung referitoare la viitorul european al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și o ultimă întrebare – autoritățile de la Chişinău s-au arătat deranjate atunci când pentru prima dată UE a pus condiții suplimentare și a stopat ajutorul financiar care fusese deja agreat, și a făcut acest lucru din cauza adoptării sistemului electoral mixt. În opinia Dvs., această decizie a UE vorbește mai degrabă despre adeziunea UE față de Republica Moldova, sau, din contra, despre faptul că UE și-a pierdut răbdarea cu Moldova?

În momentul în care UE a avut anumite opinii ferme exprimate asupra ne-oportunității adoptării noului sistem electoral, elitele de la Chişinău au început brusc să vorbească despre suveranitate, independență și dreptul lor de a decide

Nicu Popescu: „În linii mari, Moldova supraviețuiește economic, a avut o creștere economică destul de mare în ultimii 7-8 ani, a obținut foarte multe lucruri de la UE, începând cu liberalizarea vizelor, Acordul de Liber Schimb, asistență directă etc. Și în tot acest timp dinamica economică pozitivă a Republicii Moldova s-a datorat Uniunii Europene.

În momentul în care UE a avut anumite opinii ferme exprimate asupra ne-oportunității adoptării noului sistem electoral, elitele de la Chişinău au început brusc să vorbească despre suveranitate, independență și dreptul lor de a decide. S-a creat impresia că este foarte bine să trăiești pe banii contribuabilului european, dar când acest contribuabil european își exprimă părerea referitor la anumite evoluții politice din țara ta, brusc toți devin suverani și independenți peste noapte doar pentru a-și continua jocurile de politică internă.

Evident că acest lucru a marcat și a răcit substanțial atitudinea acelor europeni care investesc destul de mult în dezvoltarea relațiilor UE-Moldova și evident că acest lucru a redus drastic credibilitatea așa-numitelor aspirații europene ale Republicii Moldova.

În același timp, după cum spuneam, trebuie să înțelegem că geografia Republicii Moldova și a UE înseamnă că aceste două entități vor rămâne vecini, UE oricum are nevoie de un stat cât-decât funcțional. Deci, punând emoțiile și lipsa de satisfacție în legătură cu dinamica politică de la Chişinău la o parte, UE va continua să aibă relații decente cu Republica Moldova, dar filtrate prin mult mai multe filtre de condiționalitate și exprimate prin mesaje mult mai directe decât se făcea anterior.

Pentru că anterior UE își exprima părerea prin niște formule diplomatice, elitele de la Chişinău se prefăceau că nu înțeleg aceste formule diplomatice. Și atunci, văzând că ei utilizează această ascundere după deget, UE a trecut în ultimele luni la o formulare mai directă a mesajelor și a condiționalităților pe care le are.

Or, puteți să întrebați pe orice cetățean din Republica Moldova – pentru toți este foarte clar că la capitolul supremația legii și lupta anticorupție Moldova nu a mai făcut progrese de foarte mult timp.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG