Linkuri accesibilitate

Angela Grămadă: „Guvernarea de la Chișinău nu ar trebui să aibă prea multe așteptări din simplul motiv că nu a făcut prea mult progres în ultima perioadă”


Angela Gramadă

Un interviu cu președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA)​.

Despre evoluțiile din R.Moldova și despre ce cum anume se va prezenta Chișinăul la summitul Parteneriatului Estic care va avea loc la Bruxelles peste două săptămâni.

Europa Liberă: Care ar trebui să fie așteptările Uniunii Europene de la Republica Moldova și, invers, ce trebuie să aștepte guvernarea de la Chișinău de la acest summit?

Angela Grămadă: „Să luăm în ordine inversă. Cred că guvernarea de la Chișinău nu ar trebui să aibă prea multe așteptări din simplul motiv că nu a făcut prea mult progres în ultima perioadă și avem foarte multe declarații în acest sens ale liderilor europeni, mulți deputați, și nu numai. Invers, europenii ar trebui să aștepte de la Chișinău o stagnare în ceea ce privește implementarea reformelor, pentru că prioritatea acum este alta, și anume, să argumenteze de ce s-a adoptat acel sistem mixt de vot, care sunt consecințele pe care le va avea asupra vieții politice de la Chișinău, cum se vor modifica anumite situații în sistemul politic de la Chișinău. Cred că am putea să ne așteptăm de la Uniunea Europeană să fie mai proactivă în ceea ce privește combaterea anumitor amenințări sau pericole, sau provocări la adresa securității regionale și atunci să încerce să angajeze actorii care cel puțin au niște succese, hai să zicem așa, parțiale.”

Europa Liberă: Prin acest aranjament european, Bruxelles-ul și-a propus mai multă stabilitate, mai multă bunăstare în imediata vecinătate, la hotarul de est, iar pe de altă parte, constatarea e că situația s-a înrăutățit și mai mult. Și atunci, cine poartă vină, trebuie să-și asume responsabilitatea că lucrurile nu au mers așa cum au fost schițate din start?

Dacă ar fi condiționat de la bun început anumite reforme, inclusiv prin resurse financiare să le fi condiționat, atunci am fi avut un alt rezultat, inclusiv pe Ucraina, nu doar pe Republica Moldova

Angela Grămadă: „Uniunea Europeană a insistat de foarte multe ori să aplice principiul less for less și more for more, adică a aplicat doar partea a doua – more for more, nu a condiționat încă de la bun început, și atunci, aceste state au intrat într-o oarecare inerție în ceea ce privește progresele interne, știind foarte sigur faptul că Uniunea Europeană va avea o atitudine proactivă din cauză că există acel stat vecin, Rusia, care pune în pericol și amenință în permanență stabilitatea și securitatea de la frontiera estică a Uniunii Europene. Dacă ar fi condiționat de la bun început anumite reforme, inclusiv prin resurse financiare să le fi condiționat, atunci am fi avut un alt rezultat, inclusiv pe Ucraina, nu doar pe Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar demnitarii europeni cu orice ocazie insistă să acrediteze ideea că nu susțin o guvernare sau culoarea politică a celor care guvernează, dar susțin cetățenii statului, pentru că cetățenii își aleg puterea?

Angela Grămadă: „E corect. Adică, diplomații acreditați la Chișinău și partenerii noștri externi lucrează cu ceea ce le oferim noi, cetățenii, pentru a interacționa. Pe de altă parte, această susținere discursivă de care a avut parte Republica Moldova începând cu anul 2009 și, să zicem, până spre finele anului 2014, înainte de alegerile parlamentare, a ameliorat oarecum situația clasei politice actuale, adică i-a făcut să creadă că așa e corect și că vor avea succes în orice vor întreprinde, iar Uniunea Europeană nu va renunța să susțină Republica Moldova, ceea ce nu era tocmai indicat pentru situația politică de la Chișinău din simplul motiv că se cunoștea care sunt acele părți la care Republica Moldova trebuie să mai lucreze.”

Europa Liberă: Iar simpatiile în cadrul sondajelor de opinie pentru cetățenii care zic că opțiunea europeană ar fi mai bună pentru Republica Moldova au descrescut pe măsură ce acești cetățeni au pierdut încrederea în clasa politică care, totuși, era susținută de către UE? Și rămâne a fi susținută.

Angela Grămadă: „Acest lucru este adevărat, însă, după părerea mea, este parțial adevărat, pentru că, în momentul în care îl pui pe un cetățean în fața faptului împlinit și anume îi spui că „tu trebuie de mâine să te schimbi și acea schimbare trebuie să înceapă de la tine”, el intră într-o stare de inerție din care nu poate să iasă prea ușor, pentru că este mult mai confortabilă situația anterioară în care nu trebuia să întreprindă nimic. Deci, cetățeanul din Republica Moldova este obișnuit să ceară schimbare de la alții, dar să n-o facă în propria sa curte. Și atunci, faptul că, da, punem pe seama Uniunii Europene faptul că a susținut anumite partide pro-europene…”

Europa Liberă: Compromise, în opinia cetățeanului…

Angela Grămadă: „…compromise, în opinia cetățeanului, oarecum parțial îl face să se îndepărteze de acea responsabilitate pe care o are el nu doar în timpul scrutinului electoral, dar în viața cotidiană, când trebuie să accepte, să îndeplinească sau să implementeze anumite schimbări din interior.”

Europa Liberă: Faptul că UE nu oferă o perspectivă clară pentru o eventuală integrare europeană a statului care, deocamdată, face parte din Parteneriatul Estic, credeți că demotivează cetățenii și clasa politică de la Chișinău?

Angela Grămadă: „Nu ar trebui să se întâmple așa. Acesta este iarăși un pretext discursiv pentru a negocia relația cu Uniunea Europeană. Obiectivul nu este integrarea europeană, obiectivul cetățeanului din Republica Moldova ar trebui să fie apropierea de realitățile europene și de acel nivel de trai care există în Uniunea Europeană – prin reforme, prin schimbare, prin acceptarea luptei anticorupție ș.a.m.d. Eu cred că trebuie să existe, totuși, o conștientizare a realităților de facto care sunt în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Guvernanții o parte din nerealizări le plasează pe geopolitică și fac trimitere la piedicile care vin dinspre Est, că Federația Rusă, mâna Moscovei ar fi de vină că nu se aduce prosperitate în casa cetățeanului… E justificat ani la rând să vorbești despre acest aspect?

Pentru ucraineni, atunci când au ieșit în stradă, obiectivul nu era integrarea europeană, era obținerea acelor instrumente și acelor mijloace necesare pentru a pune presiune pe clasa lor politică

Angela Grămadă: „Nu e justificat, dar e mai comod. Avem exemplul clasic al Ucrainei, care a încercat să nege că e nevoie de o schimbare structurală în economia Ucrainei, că lucrurile degradează și nu se dezvoltă și am ajuns la aceea că cetățeanul a ieșit în stradă să-și facă singur dreptate. Iarăși revenim și la întrebarea anterioară. Pentru ucraineni, atunci când au ieșit în stradă, obiectivul nu era integrarea europeană, era obținerea acelor instrumente și acelor mijloace necesare pentru a pune presiune pe clasa lor politică. Diferența dintre Republica Moldova și Ucraina a fost că nu s-a compromis ideea europeană în Ucraina prin acțiunea partidelor, adică ele nu au folosit atât de insistent această sintagmă „pro-european”, „european” în discursul politic zilnic, pe când în Republica Moldova s-a compromis și prin acțiunea politicianului, și prin acțiunea oficialilor europeni, dar și prin atitudinea cetățeanului care nu înțelegea până la capăt ceea ce înseamnă valori europene, principii europene și ceea ce înseamnă în fond integrarea europeană.”

Europa Liberă: Și un alt aspect – exponenții guvernării spun că, dacă cetățeanul crede că e rău acum, când guvernează forțele pro-europene, să se aștepte la lucruri și mai rele, că alegerile din 2018, în eventualitatea că-i aduc la putere pe socialiști, ar putea să schimbe vectorul politicii externe a Republicii Moldova. Divizarea societății moldave devine și mai pronunțată și lumea e și mai împrăștiată, perspectiva zile de mâine aproape că nu o mai văd foarte mulți oameni. Ce-i de făcut?

Angela Grămadă: „E o întrebare destul de dificilă. Ar trebui să fie împărțit răspunsul în mai multe etape. În primul rând, cei care sunt acum la guvernare, cei care se consideră a fi pro-europeni sau partidele aflate în opoziție ar trebui să explice oamenilor ce înseamnă beneficii ale apropierii de Uniunea Europeană sau de realitățile din cadrul Uniunii Europene. Dacă nu există posibilitatea de a obține o promisiune fermă de membership pentru Republica Moldova în acest moment, pe de altă parte, tot aceeași elită politică, care se declară pro-europeană sau care militează pentru democratizarea societății din Republica Moldova, ar trebui să vină în întâmpinarea cetățeanului și să-i explice – acestea sunt beneficiile oferite de Uniunea Europeană, acestea sunt beneficiile oferite de Uniunea Eurasiatică –, astfel încât el să poată să înțeleagă în ce constă acel dezechilibru între opțiuni, oportunități, beneficii pe care le oferă un model de integrare sau altul. Or, acest lucru nu se întâmplă. Și atunci, cetățeanul, după cum am spus, din inerția lui și comoditatea lui de a nu se schimba, de a nu începe de la el, încearcă și el să găsească o opțiune în afara sistemului politic și în afara societății, adică în afara Republicii Moldova. Și alege să emigreze, pur și simplu.”

Europa Liberă: Și Moldova rămâne depopulată, iar faptul că s-a mimat reforma și nu s-au făcut adevăratele reforme sau că au început și au trenat, nu au mai fost continuate, îl demotivează pe cetățean, pentru că nu se creează locuri de muncă, el nu mai crede că în Moldova poți găsi dreptate, vorba Dvs., pune mâna pe valiză și merge după un trai decent în altă parte?

Angela Grămadă: „Singura opțiune pe care o are.”

Europa Liberă: Și atunci care e viitorul Moldovei? Cine îl mai face? Cum se face?

Angela Grămadă: „Eu cred că, în curând, elita politică își va da seama că nu va mai avea voturi.”

Europa Liberă: Există elită politică?

Noi ne-am concentrat doar să conducem electoratul într-o direcție sau alta, aceasta era prioritatea noastră

Angela Grămadă: „Cea pe care o avem, „elită politică” în ghilimele, hai să zicem așa, pentru că ei au deconstruit conținutul acestui concept prin atitudinea pe care au avut-o până acum, dar e „elită politică”, cei care astăzi formează guvernarea de la Chișinău sau chiar se declară a fi partide de opoziție, fie parlamentare, fie extraparlamentare. În locul lor, noi nu avem cu ce să umplem acest gol, chiar dacă mai sunt câțiva tineri în Republica Moldova, care ar putea să facă acea schimbare, ei nu văd clar care ar trebui să fie acea strategie care trebuie să fie aplicată. Într-un fel sau altul, s-au cam compromis toți liderii. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că noi nu am reușit să educăm, poate, în cei 27 de ani de independență, un pic mai puțin, 26 de ani de independență, caractere și oameni care să aibă într-adevăr o viziune, noi ne-am concentrat doar să conducem electoratul într-o direcție sau alta, aceasta era prioritatea noastră.”

Europa Liberă: Pendularea aceasta între Est și Vest mai degrabă a fost prioritară pentru politicienii ca să buimăcească lumea?

Angela Grămadă: „Exact, da, pentru că… Dacă ne uităm pe spațiul post-sovietic, cel cu care noi lucrăm zi de zi, speranța, în afară de statele baltice, mai era în Ucraina, Moldova și Georgia. Acum, sub presiunea noilor tipuri de provocări, și când vorbim de tipuri de provocări, noi nu vorbim doar de chestiuni militare sau de chestiuni legate de hard security, noi vorbim despre noi modele „democratice”, democratice iarăși în ghilimele, care încearcă să fie impuse de anumite puteri într-un sistem care a funcționat până acum, și aicea e vorba despre Uniunea Europeană unde apar tot mai multe guverne ale unor state-membre ale Uniunii Europene, care devin controversate și care renunță la o bună parte din progresele pe care le-au obținut fiind membre sau negociind aderarea la Uniunea Europeană, care impune, totuși, un anumit progres sau o anumită dezvoltare, și atunci, văzând aceste modele, dacă și anumite state ale Uniunii Europene acceptă intoleranța sau acceptă decăderea aceasta în dezinteresul societății civile sau controlul supra-agresiv asupra mass-media ș.a.m.d., atunci în mentalul colectiv devine clar că, poate, dacă europenii acceptă așa ceva, de ce noi am combate ceea ce avem la noi în țară.”

Europa Liberă: După cinci ani de Parteneriat Estic, credeți că UE ar putea să regândească politica în imediata sa vecinătate?

Angela Grămadă: „Uniunea Europeană a încercat de mai multe ori cel puțin să se gândească la o asemenea necesitate, e posibil să se încerce o regândire și cred că s-ar putea să vină, în afară de partea aceasta care ține de securitatea frontierelor de est, conflictul din Ucraina, noile pericole și amenințări care se referă la migrație, și nu doar și tot ce apare în bazinul Mării Negre, cred că s-ar putea orienta puțin și spre conținutul instrumentelor cu care a fost dotat Parteneriatul Estic, pentru că unele dintre ele nu dau rezultate și nu funcționează, și atunci, ei vor fi interesați să vadă sau să reevalueze politicile și mecanismele de funcționare a Parteneriatului Estic, pe partea aceasta de multilateral tracking, nu neapărat pe partea bilaterală cu statele-membre ale Parteneriatului Estic. Asta cel puțin mă aștept, pentru că am văzut că există anumite discuții despre cum să îmbunătățim formatul Forumului Societății Civile sau formatul politicilor din cadrul Parteneriatului Estic, cele care au fost incluse în proiect.”

XS
SM
MD
LG