Linkuri accesibilitate

Alina Russu: „Referendumul este un mecanism al democrației directe”


Alina Russu

Un interviu cu preşedinta Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.

Congresul Autorităților Locale și Regionale, în care Dorin Chirtoacă este vicepreședinte, a anunțat că a discutat un raport despre situația politicianului liberal prezentat de Gunn Marit Helgesen, exprimându-și apoi o serie de îngrijorări. Într-un interviu acordat Europei Libere, Helgesen a atras atenția mai ales asupra „vacuumului legal” în care s-ar afla Chirtoacă, care a fost suspendat din funcția de primar deși nu a fost găsit vinovat. Congresul Autorităților Locale și Regionale a anunțat într-un comunicat de presă că a cerut opinia Comisiei de la Veneția privind constituționalitatea referendumului din 19 noiembrie și a avertizat că el va fi avut în vedere în monitorizarea situației „democrației la nivel local și regional în R. Moldova în 2018”.


Alina Russu: „De fapt, referendumul în preajma căruia suntem cu toții în perioada electorală este un scrutin local, așa cum au fost organizate pe parcursul ultimilor 20 de ani peste 20 de scrutine locale și foarte curios aspect este că din aceste 20 de scrutine doar un scrutin a vizat un subiect de o importanță deosebită pentru localitate. În rest, 19 referendumuri s-au referit la revocarea primarilor din localitățile în care au fost organizate. Respectiv, Comisia Electorală Centrală organizează acest referendum ca oricare referendum local care se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova. Și prevederile Codului Electoral statuează că, în cazul scrutinelor locale, fie că este vorba de alegeri, fie că este vorba de plebiscite, de referendumuri competența de înregistrare a participanților sau a concurenților electorali când vorbim de alegeri revine autorităților electorale inferioare Comisiei Electorale Centrale. În cazul dat, vorbim despre Consiliul electoral de circumscripție electorală a municipiului Chișinău.”

Europa Liberă: Și Comisia Electorală Centrală va supraveghea, totuși, acest plebiscit?

Alina Russu: „Comisia Electorală Centrală supraveghează legalitatea organizării și desfășurării acestui referendum, pentru că rezultatele acestui referendum sunt confirmate prin decizia instanței de judecată și aici, dacă să deschidem puțin parantezele, vor fi aplicate cumulativ mai multe criterii, pentru că inițial se va examina prin prisma participării, a pragului electoral, după care deja se va vedea dacă într-adevăr a acumulat numărul necesar de voturi.”

Europa Liberă: Dar care este în cifre absolute pragul de validare?

Alina Russu: „Deci, pragul de validare pentru referendumul local este de 1/3. Se ia numărul de alegători din municipiul Chișinău și pentru a adopta decizia de revocare este necesar ca pentru ea să voteze un număr egal sau plus un vot al votanților care au votat pentru domnul primar în 2015. Dacă e să ne referim la cifre, mai cu seamă este vorba de 163.570 de voturi. Deci, la această cifră trebuie adăugat încă un vot.”

Europa Liberă: Când vor fi alegeri anticipate, dacă pică acest plebiscit?

Alina Russu: „Dacă pică, vă referiți dacă nu întrunește numărul necesar pentru revocare?”

Europa Liberă: Da, exact.

Alina Russu: „Prevederile Codului Electoral statuează: „Dacă referendumul nu a avut loc, nu a fost adoptată o decizie, timp de un an nu mai poate fi organizat un alt referendum la același subiect”. Mai este și o altă prevedere a Codului Electoral care statuează că „cu un an înainte de a expira mandatele primarilor sau aleșilor locali, nu mai sunt organizate alegeri locale noi” sau dacă…”

Europa Liberă: Și ar putea mandatul să dureze până la expirare?

Alina Russu: „Nu-mi este propice să comentez anumite presupuneri. Să vedem care va fi rezultatul referendumului, dar noi acum suntem în perioada electorală când în zece localități din Republica Moldova sunt organizate alegeri locale noi. Ceea ce putem noi constata acum e că ultimele alegeri locale noi vor fi organizate în primăvara anului viitor.”

Europa Liberă: La începutul campaniei electorale deja mai multe partide parlamentare, dar și extraparlamentare au anunțat despre boicotarea referendumului local. Cât este de corectă această atitudine pe care au adoptat-o anumite formațiuni și dacă legislația electorală prevede o astfel de măsură precum boicotarea?

Alina Russu: „Există un vid legislativ cu privire la înregistrarea participanților sau competitorilor în cazul referendumurilor atât naționale, cât și locale. Sau dacă Comisia Electorală Centrală a avut reglementările sale prin adoptarea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale care ar fi particularitățile de înregistrare a participanților în cazul unui referendum național, și aici Comisia a venit cu reglementări vizavi de faptul că doar partidele politice și organizațiile social-politice pot solicita înregistrarea în calitate de referendum, în cazul referendumurilor locale, această reglementare nu este, dar atunci când noi chiar ultima dată în vara acestui an când eram în forfota preelectorală a referendumului consultativ național, noi am venit cu reglementări și am stabilit că partidele pot solicita înregistrarea cu identificarea opțiunii cu care ele merg în perioada electorală – fie pentru, fie împotriva opțiunii propuse pentru referendum. Și acest lucru se încadrează și în recomandările, și în Codul bunelor practici în materie de referendum aprobat de către Comisia de la Veneția, care statuează că sunt adepții și sunt oponenții sau „partizanii”, cum îi numesc ei, și oponenții referendumurilor naționale.”

Europa Liberă: Foarte mult se discută și despre banii care trebuie alocați pentru buna organizare și desfășurare a acestui plebiscit. CEC-ul a evaluat aproape la nouă milioane de lei. Din câte am înțeles, deocamdată, Parlamentul a aprobat două milioane.

Alina Russu: „Din prevederile Codului Electoral și din standardele europene, independența Comisiei Electorale Centrale se realizează inclusiv prin posibilitatea de adoptare a bugetului. Noi aprobăm proiectul bugetului Comisiei Electorale Centrale pentru anul viitor unde stabilim dacă suntem în ciclul electoral și avem un scrutin ordinar, noi putem face calcule, devizul de cheltuieli, cât este necesar…”

Alina Russu
Alina Russu

Europa Liberă: Dar pentru acesta din 19 noiembrie?

Alina Russu: „Pentru acesta nu au fost prevăzuți în bugetul Comisiei Electorale Centrale bani bugetari. Astfel, noi am aprobat devizul de cheltuieli necesar pentru organizarea și desfășurarea acestui plebiscit, am transmis Parlamentului și Guvernului, am primit informații din partea Ministerului Finanțelor vizavi de acest aspect și acum suntem la etapa în care așteptăm rectificarea bugetului, ca ulterior propriu-zis acești bani să fie alocați.”

Europa Liberă: Cineva întreba: De ce toți cetățenii din țară trebuie să plătească pentru un referendum la nivel local?

Referendumul este un mecanism al democrației directe, atunci când cetățeanul Republicii Moldova are posibilitate prin votul său să-și expună poziția vizavi de o problemă supusă unui plebiscit

Alina Russu: „Din simplul motiv, pentru că implicarea democratică a cetățenilor se încadrează în valorilor democratice, cale pe care purcede Republica Moldova. Mai mult ca atât, referendumul este un mecanism al democrației directe, atunci când cetățeanul Republicii Moldova are posibilitate prin votul său să-și expună poziția vizavi de o problemă supusă unui plebiscit.”

Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală a stabilit că fiecare partid va putea cheltui de două ori mai mult decât întreg bugetul alocat acestui referendum?

Alina Russu: „Comisia Electorală Centrală are obligația de a stabili plafonul mijloacelor care pot fi utilizate în campania electorală și acest plafon este calculat aplicând o anumită formulă care se respectă din scrutin în scrutin. Ceea ce înseamnă că noi identificăm coeficientul din salariul mediu pe economie și îl înmulțim cu numărul de alegători în circumscripția unde sunt organizate alegeri, astfel ajungem la plafonul pe care un partid politic poate să-l utilizeze în campania sa electorală. Dar până în prezent niciun concurent electoral – fie partid politic, fie candidat independent – nu a utilizat suma identificată în plafon în proporția respectivă. Deci, este sancționat faptul dacă cineva depășește acest plafon, dar acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că efectiv nimeni nu a utilizat atâția bani în campania electorală.”

Europa Liberă: Cine va acredita observatorii?

Alina Russu: „Observatorii, conform prevederilor legale, sunt acreditați atât de către Comisia Electorală Centrală, cât și de Consiliul electoral de circumscripție electorală.”

Europa Liberă: Până acum, ce notă dați felului cum sunt făcute pregătirile pentru acest referendum?

Alina Russu: „Mi-e greu să apreciez cu o notă, pentru că forfota e mare, dar interesul poate fi identificat sau comentat diferit.”

Europa Liberă: De la alegerile locale în municipiul Chișinău trecem la alegerile la scară națională, care vor avea loc anul viitor. Ne referim la alegerile parlamentare. CEC își va face o agendă concretă, clară pentru alegerile legislative după trasarea circumscripțiilor?

Alina Russu: „Din momentul în care Parlamentul a operat modificări în Codul Electoral în vara acestui an, la prima examinare a acestor modificări noi am venit cu un plan de acțiuni – care sunt sarcinile și care sunt activitățile necesare identificate și realizate de către Comisia Electorală Centrală. Și după acest plan noi activăm și în prezent, pentru că noi le-am grupat pe câteva categorii, aici este vorba atât de modificarea cadrului normativ intern al Comisiei Electorale Centrale, ajustarea Sistemului informațional, Sistemului informațional integrat de stat „Alegeri”, care a fost aplicat deja timp de trei scrutine naționale și desigur o activitate foarte importantă este campania de informare a alegătorilor. De fapt, ce înseamnă modificarea sistemului electoral și mai cu seamă care sunt procedurile electorale care trebuie să fie aplicate și realizate de către autoritățile electorale? Din momentul în care vom cunoaște deja care sunt circumscripțiile uninominale, sigur că noi vom putea să trecem la realizarea celor indicate.”

Europa Liberă: Dar Comisia Electorală Centrală are o părere despre faptul cum se croiesc aceste circumscripții în baza listelor electorale când se cunoaște prea bine că foarte mulți alegători își câștigă bucata de pâine peste hotare și cum se duce evidența concretă a numărului exact de electorat?

Alina Russu: „Chiar și în perioada dezbaterilor vizavi de modificarea sistemului electoral Comisia Electorală Centrală a declarat foarte tranșant că competența de delimitare sau de constituire a circumscripțiilor nu este cazul să-i revină Comisiei Electorale Centrale, pentru că noi vrem să păstrăm independența și imparțialitatea în activitatea noastră și atunci, legiuitorul a luat decizia și această decizie se regăsește în Codul Electoral – a fost instituită o comisie națională cu privire la constituirea circumscripțiilor electorale în care se regăsesc atât reprezentanții partidelor politice, reprezentanții mediului academic, doi membri ai Comisiei Electorale Centrale fac parte din această comisie unde, de fapt, sunt discutate, sunt examinate care sunt recomandările și care este proiectul cu privire la delimitarea circumscripțiilor. În activitatea comisiei respective, Comisia Electorală Centrală, noi venim cu datele de care dispunem vizavi de numărul de alegători, vizavi de numărul de participanți la ultimul scrutin național și cu toate informațiile și aspectele ce vizează procedurile electorale aplicate în cazul alegerilor.”

Europa Liberă: Ați vorbit ceva mai devreme despre o bună informare a alegătorilor. Unde și cum exact vor vota cei care nu au nicăieri domiciliu, pentru că am citit în presă că este un număr destul de mare a persoanelor care nu au o adresă concretă de reședință?

Alina Russu: „Trebuie să facem o delimitare între criteriile de constituire a circumscripțiilor electorale uninominale și ulterior constituirea secțiilor de votare, pentru că o normă din Codul Electoral statuează că „cetățeanul este arondat secției de votare unde are domiciliu. În cazul în care are și domiciliu și reședință, cetățeanul este arondat la reședință unde poate să meargă să-și realizeze dreptul la vot. Mai cu seamă în cazul în care cetățeanul nu are nici domiciliu, nici reședință, atunci el merge la oricare secție de votare și în baza fie a domiciliului anterior, care se regăsește doar în documentul de identificare, fie, dacă nu are niciun domiciliu, el este inclus în lista suplimentară și în așa fel are posibilitatea legală să-și realizeze dreptul la vot.”

Europa Liberă: Referitor la finanțarea partidelor să vă pun o întrebare: lucrurile cum stau?

Alina Russu: „Începând cu 2016, Comisia Electorală Centrală, pe lângă competențele pe care le avea de organizare și de desfășurare a alegerilor, mai are și competența de supraveghere și control a finanțării activității curente a partidelor politice. Este o activitate multidimensională din simplul motiv că noi suntem la a treia etapă de raportare. Prevederile legislației au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016 și din 45 de partide politice înregistrate oficial la Ministerul Justiției o activitate inclusiv și de raportare a activității o au doar circa 30-31 de partide. În rest, chiar dacă a și fost inițiată procedura contravențională, încă după prima raportare, vedem că rezultatul nu este cel dorit. Deci, avem încă un număr de partide care până…”

Europa Liberă: Deci, 15 partide, deocamdată, nu știu ce vor?

Alina Russu: „15 partide putem să spunem că nu au activitate foarte intensă pe domeniul de promovare a activității politice.”

Europa Liberă: Dar ele sunt înregistrate la Ministerul Justiției și se bucură exact de aceleași drepturi ca și toate celelalte formațiuni?

Alina Russu: „Ele sunt înregistrate la Ministerul Justiției, Ministerul Justiției supraveghează cumva activitatea acestor partide, dar noi și până în prezent avem situații în care, inclusiv sunt și partide care declară la rubrica „Câți membri de partid” „zero” membri și multe, multe alte situații și informații care necesită a fi examinate și a fi soluționate prin reglementările care se regăsesc în legea cu privire la partidele politice.”

Europa Liberă: Banii alocați pentru partidele politice au soluționat cumva problemele, ca să existe transparență totală, ca să aibă încredere cetățeanul că un partid poate să se bucure de încrederea alegătorului?

Alina Russu: „Cu cât mai corect raportează partidul politic, cu atât mai mult poate obține credibilitate din partea alegătorului vizavi de activitate pe care o desfășoară, pentru că banii publici au început să fie alocați partidelor politice începând cu a doua jumătate a anului trecut. Și aici cert este că beneficiază de alocații bugetare doar partidele care au înregistrat performanțe. Așa se numesc ele, „performanțe electorale în ultimele scrutine”. Și vorbim de scrutinul parlamentar din 2014 și cel local din 2015. Deci, nu toate partidele sunt beneficiare de subvenții bugetare, dar noi am avut mai multe dezbateri și mai multe runde vizavi de necesitatea de finanțare a activității partidelor politice și suntem la o etapă în care ar trebui să regândim modalitatea de finanțare unde finanțarea bugetară ar trebui corelată cumva și cu capacitatea partidului de a atrage finanțare privată, pentru că sursele de venit ale activității partidelor politice nu sunt doar mijloacele bugetare. Prima sursă sunt cotizațiile plătite de către membrii partidelor și noi avem exemple când partidul raportează peste 20 de mii de membri și nicio cotizație încasată sau o altă sursă de venit sunt donațiile primite atât de la persoanele fizice, cât și de la persoanele juridice. Sau anumite activități legale desfășurate de către partide care pot să le aducă surse de venit partidelor politice.”

Europa Liberă: Un alt aspect mediatizat e cel cu privire la votul din diasporă. Și aici s-a vorbit foarte mult. Anterior chiar Comisia Electorală Centrală a elaborat un concept cu privire la votul electronic. Unde s-a oprit?

Alina Russu: „Da, într-adevăr, noi în planul strategic de activitate avem prevăzută această activitate; avem un studiu de fezabilitate realizat în anul 2016, pe care l-am făcut public și ne-am propus să pilotăm această modalitate de vot, care este una alternativă, anul viitor. Iar pentru realizarea acestei acțiuni, inclusiv se regăsește și în bugetul pe care l-am aprobat pentru anul viitor care ulterior, sperăm, va fi inserat în legea bugetară anuală. Pentru pilotarea acestui tip de votare este necesară identificarea resurselor financiare. Noi avem studiul de fezabilitate…”

Europa Liberă: Acesta-i unicul impediment că nu s-au găsit bani până acum?

Alina Russu: „Nu este impedimentul, pentru că trecerea la votarea prin Internet nu este o procedură pe care poți s-o realizezi peste noapte. Este necesar inițial de a avea un studiu de fezabilitate, de a vedea cum ne propunem noi, pentru că sunt mai multe posibilități de votare prin Internet – fie că se votează până la ziua votării, fie că se votează în ziua votării… De aceea sunt mai multe aspecte atât din punct de vedere tehnic care trebuie foarte bine statuate, cât și din punctul de vedere al reglementărilor. Noi acum suntem la etapa în care vrem să pilotăm această modalitate. Deci, pilotarea – se identifică un grup focus care participă la votarea prin Internet, după care arătăm care sunt rezultatele și să vedem dacă este credibilitate din partea subiecților electorali, din partea societății, opiniei publice vizavi de această procedură de vot. După care se purcede la inițiativa legislativă și la susținerea reglementărilor.”

Europa Liberă: Deci, pentru 2018, la parlamentare încă nu se va putea vota electronic?

Alina Russu: „În scrutinul parlamentar din 2018 nu va fi posibilă implementarea votului prin Internet, pentru că este necesar timp pentru realizarea acestui tip de vot și, în primul rând, să cunoaștem că toți subiecții electorali implicați în procesele electorale sunt de acord ca această modalitate să fie realizată, pentru că, dacă nu va exista această credibilitate, atunci sigur că numărul scepticilor va fi mult mai înalt și atunci rezultatele acestui vot, cum vor fi ele aplicate.”

Europa Liberă: Unii observatori ai scenei politice, dar și experți spun că trebuie așteptată și decizia Curții Constituționale, pentru că există sesizarea Partidului Liberal și în funcție de verdictul Curții Constituționale încă poate fi decisă soarta alegerilor parlamentare din anul viitor? Mă refer la reforma electorală care s-a făcut acum, în vară, aplicarea ei.

Alina Russu: „Din câte cunosc, o decizie a Curții Constituționale vizavi de această sesizare încă nu este, de aceea se va vedea.”

Europa Liberă: Ce modificări ale cadrului legal mai pot fi operate până la alegeri? A rămas timp puțin, un an de zile, în acest an mai mult cred că aspecte tehnice decât ceva semnificativ?

Alina Russu: „Doar aspecte ce vizează procedura electorală. Modificări majore nu pot fi operate, pentru că este și recomandarea Comisiei de la Veneția, care se regăsește în Codul bunelor practici. Regulile trebuie să fie cunoscute cel puțin cu un an înainte de desfășurarea, organizarea alegerilor, de aceea modificările au fost operate, practic toți actorii politici și subiecții electorali cunosc care sunt regulile și urmează încă să vedem care vor fi circumscripțiile uninominale. În așa măsură ca fiecare să poată să-și planifica activitatea în așa fel, fie cei care sunt organizatori de alegeri cum suntem noi, cum organizăm următorul scrutin național parlamentar, fie actorii politici care se vor înscrie în cursa electorală.”

Europa Liberă: Mulțumim pentru discuție.

Alina Russu: „Și eu vă mulțumesc pentru invitație.”

XS
SM
MD
LG