Linkuri accesibilitate

Semnificații ale turneului diplomatic al președintelui Trump în Orientul Mijlociu


Președintele Donald Trump cu regele Arabiei Saudite Salman bin Abdulaziz al-Saud (R)

Administrația Trump pare să opteze pentru țările care se opun Iranului, între care se numară și Arabia Saudită.

Primul turneu diplomatic al presedintelui Trump a debutat in Arabia Saudita? Care este cheia de descifrare a acestei prime escale a presedintiei Trump? O relatare a corespondentului Europei Libere la Washington.

Vizita presedintelui Statelor Unite, Donald Trump in Arabia Saudita, prima escală în străinătate a presedintiei sale, readuce in actualitate o anumite abordare – denumita realpolitik, o politica bazata pe realism – in abordarea problemelor internationale.

In multe privinte, regimuri cum sint cel din Arabia Saudita, dar nu numai, au privit cu crescinda ingrijorare abordarea regionala a administratiei Obama. Paradoxal, la fel a facut-o – din alte ratiuni – si guvernul conservator al Israelului. Pentru arabii suniti – care sint o majoritate in Orientul Mijlociu si Africa de Nord – acordul nuclear cu Iranul si in general tendinta catre o mai mare integrare si acceptare a regimului de la Teheran a fost o veste foarte proasta, pe fondul incercarilor Iranului siit de a domina in regiune. Terenul de confruntare a fost si este Siria, dar nu numai.

O fotografie de grup la Riad cu lideri din regiunea Orientului Mijlociu
O fotografie de grup la Riad cu lideri din regiunea Orientului Mijlociu

Administratia Trump pare sa opteze pentru tarile care se opun Iranului, intre care se numara si Arabia Saudita. Indirect, aceasta situatie este privita cu ochi buni si la Ierusalim, unde guvernul Netanyahu considera Iranul adversarul cel mai periculos. Dar rezervele liderilor din Orientul Mijlociu fata de Obama au debutat chiar mai devreme, odata cu Primavara Araba, miscarile de revolta anti-regim dintr-un numar de state din regiune, care au debutat in Tunisia. Faptul ca administratia Obama a incurajat miscarile populare, a permis caderea de la putere a unor regimuri aliate, cum a fost cazul cu presedintele Egiptului, Hosni Mubarak, a contribuit la inlaturarea regimului din Libia si a luat apararea Fratiei Musulmane, pe fondul represiunilor din Egipt de dupa inlaturarea presedintelui Morsi a fost un nou semnal de alarma. Asta mai ales dupa ce Primavara Araba, fie a esuat, poate cu exceptia Tunisiei, fie a dus la extremism si violenta, cum este cazul in Libia sau Siria.

De aceea, acum, cind presedintele Trump imbratiseaza regimuri de la Arabia Saudita, pina in Egipt, sustinind ca nu se amesteca in treburile lor interne si nu doreste sa le dea lectii, aceasta este o abordare care convine. Fireste ca pe fondul vizitei presedintelui Trump, un eveniment remarcat este si victoria presedintelui moderat al Iranului, in alegerile de acolo, or subminarea relatiei, acum, ar zadarnici eforturile sale de a se apropia de Occident, in ciuda elementelor radicale cu care este obligat sa coabiteze la Teheran.

In acel caz, secretarul de stat Tillerson si-a exprimat speranta ca Teheranul va „restabili drepturile tuturor iranienilor la libertate de expresie, libertate de a se organiza, pentru ca iranienii sa traiasca viata pe care o merita”. In Arabia Saudita insa, unde regimul nu acorda aceleasi drepturi ca sa nu mai vorbim despre situatia femeilor, aceleasi indemnuri nu au fost rostite. Pentru administratia Trump se pare ca situatia drepturilor omului ocupa un loc secundar, prioritate avind criteriile de securitate si economice. In esenta, administratia americana pare sa spuna ca situatiile interne trebuiesc rezolvate de populatiile respective, preocuparea si sarcina sa fiind sa apere interesele americane. Aceasta abordare are critici, dar in Orientul Mijlociu, ea poate deschide si perspectiva gasirii de solutii pentru probleme care par acum nerezolvabile. Dar si crea altele.

XS
SM
MD
LG