Linkuri accesibilitate

NATO a decis să se alăture coaliției internaționale împotriva terorismului islamic.

A fost o reuniune NATO la cel mai înalt nivel care s-a încheiat cu exact ceea ce își propuseseră organizatorii: Alianța Nord Atlantică și-a reafirmat solid unitatea și fermitatea, iar în privința celor două mari teme de pe agendă, reuniunea (căreia, din motive de simbolică protocolară, s-a decis să nu i se spună un „summit”) s-a încheiat prin reafirmarea unității celor 28 de membri, care vor deveni curând 29 odată cu cooptarea Muntenegrului.

NATO a decis astfel să se alăture coaliției internaționale împotriva terorismului islamic. Sigur, secretarul general Jens Stoltenberg a insistat că nu poate fi vorba de implicarea directă a NATO în operațiuni de luptă, în operațiuni militare, ci de o implicare a Alianței în reconstruirea instituțiilor din zonele afectate de terorism, precum și de coordonarea eforturilor în vederea combaterii rețelelor islamice prin schimburi de informații și consolidarea instituțiilor țărilor afectate.

E vorba de o decizie de o mare importanță simbolică, așa cum o doreau Franța și Germania, și e limpede că un rol important in decizia NATO l-au jucat criticile lui Donald Trump, aflat azi pentru prima oară la Bruxelles și care în campania sa electorală considerase că NATO nu face îndeajuns pentru combaterea terorismului.

NATO nu va participa așadar, ca organizație, la operațiunile militare din Siria și Irak, dar își va aduce tot sprijinul coaliției internaționale, lăsând participarea efectivă pe teren în sarcina statelor membre ale Alianței, care o vor face individual.

Tot Trump a amintit astăzi încă o dată, insistent, că țările NATO nu cheltuiesc suficient pentru apărare, iar aici membrii NATO și-au luat angajamentul de a atinge ținta de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare în maximum un deceniu.

Tot în chestiunea cheltuielilor intră și gestul simbolic al inaugurării astăzi a noului sediu NATO, un impozant edificiu multiplu și ultra-securizat, a cărui construire a costat peste un miliard de euro și care se află exact lângă cel vechi, devenit neîncăpător in urma extinderilor multiple ale Alianței.

S-a mai pus și chestiunea Rusiei, care nu a figurat explicit pe agenda oficială. La întrebările presei, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a răspuns, printr-o piruetă retorică, ocolind întrebarea, că Rusia este întotdeauna pe agenda NATO. Stoltenberg a reamintit că NATO nu recunoaște anexarea Crimeei și că relațiile normale cu Rusia vor fi reluate abia după restituirea peninsulei ucrainene ocupate și după retragerea forțelor rusești din Donbas, din estul separatist al Ucrainei.

In sfârșit, în chestiunea sancțiunilor impuse Rusiei de Statele Unite și de Uniunea Europeană, Stoltenberg a spus că NATO sprijină întru totul sancțiunile, de-ar fi și pentru simplul fapt că din cele 28 de țări ale UE (Marea Britanie fiind încă membru UE), 22 sunt și parte din NATO… care NATO va avea curând 29 de membri, odată cu primirea Muntenegrului.

In afară de anunțarea participării la lupta împotriva terorismului islamic, așadar, și încă și aici nu în operațiuni de luptă, reuniunea de la Bruxelles, prima la care au participat Donald Trump și Emmanuel Macron, noul președinte francez, a fost mai degrabă una de reafirmare a unității și solidității alianței militare occidentale pe care în timpul campaniei sale Trump o numise învechită („obsolete”). Prin reafirmarea convingătoare a acestei unități, reuniunea a fost, în realitate, un succes total.

XS
SM
MD
LG