În anii 1990 își făcea apariția în presă conceptul „de lume multipolară”, adică cu mai multe centre de putere, nu doar două, ca în vremea Războiului rece. Pe vremea aceea, ideea era promovată mai ales de liderii unei Rusii neconsolate de pierderea statutului de mare putere și nu prea era luată în serios în occident. Acum, conceptul revine în actualitate, dar nu doar ca parte din nostalgia post-sovietică a rușilor, ci ca expresie a îngrijorării unor lideri occidentali confruntați cu „fenomenul” Donald Trump.
În ultimele zile câțiva dintre aliații cei mai apropiați ai Statelor Unite și-au exprimat opinia că unele politici ale administrației președintelui Donald Trump semnalează sfârșitul rolului conducător al Washingtonului în lume, deschizând epoca „multipolară”.
Cele mai multe îngrijorări le-au trezit retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris pentru combaterea încălzirii climei, amenințările de reducere a implicării în NATO și criticile noii administrații la adresa unor acorduri comerciale internaționale.
Într-un discurs rostit marți în camera inferioară a parlamentului canadian, ministrul de externe canadian Chrystia Freeland a spus pe fondul unei politici americane tot mai introspecte, Canada va trebui să preia rolul „înnoirii și consolidării ordinii multilaterale postbelice”.
Citând discursul, DPA scrie că Freeland nu l-a numit explicit pe Trump, dar din vorbele ei a fost limpede că se referă la politica „America pe primul plan”, sau „America first”, a președintelui vecinei de la sud a Canadei.
„Simplul fapt că prietenul și aliatul nostru își pune sub semnul întrebării misiunea de lider mondial subliniază necesitatea ca noi, ceilalți, să ne stabilim propriul curs clar și suveran”, a spus Freeland. Ea a adăugat că țara ei va sprijini mai mult decât până acum forumuri multilaterale ca ONU, NATO, G7, G20, Organizația Statelor Americane sau Consiliul Arctic. Șefa diplomației canadiene a subliniat „angajamentul” țării sale în acordul de liber-schimb convenit recent cu europenii, CETA și a amintit că militarii canadieni vor fi staționați la vară în estul Europei, anume în Letonia. Chrystia Freeland a mai spus că geografia a dat mereu Canadei avantajul de a se bucura de umbrela protectoare a Statelor Unite, dar această dependență nu a fost întotdeauna benefică, iar de acum Canada va investi mai mult în consolidarea forțelor sale armate.
La câteva ore după ce ministrul canadian de externe și-a ținut discursul în parlament, biroul de presă al premierului Canadei, Justin Trudeau, a spus că el a discutat cu cancelarul german Angela Merkel, și ambii au confirmat angajamentul țărilor lor în multilateralism și combaterea încălzirii globale.
Tot marți, ambasadorul la ONU al Franței, Francois Delattre, a spus că retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind combaterea încălzirii climatice poate fi percepută ca „certificatul de naștere al lumii multipolare”.
„Credința mea personală – a spus emisarul francez – este că decizia americană poate fi interpretată ca un factor de eroziune a rolului conducător moral și politic al Statelor Unite”. Delattre a adăugat însă că aliații Washingtonului „au nevoie mai mult ca oricând de o Americă implicată în afacerile internaționale”.
„O retragere prelungită a Americii… ar putea duce la revenirea vechilor sfere de influență”, a mai avertizat emisarul francez.
Între timp, la antipozi secretarul de stat Rex Tillerson a dat asigurări Australiei că deciziile din ultima vreme ale Casei Albe nu sunt neapărat semnalele retragerii americane de pe scena globală.
„De asta mă aflu aici” – a spus Tillerson la Sydney.
Asemenea asigurări nu au prea mare valoare, cel puțin în opinia unor comentatori de presă. În ediția sa de săptămâna trecută, publicată încă înainte ca Trump să abandoneze Acordul de la Paris, Economist scria că indiferent de acțiunile concrete ale lui Trump „ordinea mondială” va avea de suferit grație și numai lipsei de coerență a politicilor sale: „Președinții americani (dinaintea lui Trump) au muncit din greu să țină lumea laolaltă. Munca lor adesea nici n-a fost observată. Atitudinea de confruntare (a lui Trump) face tot mai dificilă menținerea status quo-ului de către aliați. Pentru prăbușirea ordinii americane este destul ca dl. Trump să o trateze cu dispreț și neglijență”.
