Fostul angajat al ministerului leton de externe, Ingmars Bisenieks, a decis să adune o echipă de „elfi”, care vor lupta cu știrile false și propaganda difuzate de „trolii Kremlinului” în mass-media electronică letonă.
Ingmars Bisenieks speră că activitatea grupului de inițiativă va constitui un început pentru o mișcare socială de creștere a gradului de instruire în domeniul consumului de informații printre conaționalii săi. „Elfii” letoni se vor baza pe experiența internet-activiștilor lituanieni, care folosesc pentru autoidentificare termenul de „elfing”, care a apărut în Internetul rusesc încă în 2009. Corespondenta Radio Svoboda, Maria Kugheli, a stat de vorbă cu Ingmars Bisenieks.
RFE/RL: Cum v-a venit această idee?
Ingmars Bisenieks: „La începutul anilor '90, fiind încă student la universitate, am început să observ unele trucuri propagandistice în ziare și la televiziuni. Iar după evenimentele din Ucraina s-a putut vedea că atacurile de pe portalurile informaționale nu sunt doar viziuni personale ale anumitor comentatori, ci sunt acțiuni coordonate, organizate. Am început să urmăresc materialele despre troli, publicațiile care au apărut la acest subiect în ultimul timp în limbile rusă și engleză. Scopul principal pe care mi-l propun este ridicarea nivelului de informare a oamenilor, în special al tinerilor, al celor care folosesc în fiecare zi internetul. Și în acest context activitatea unui grup de entuziaști care ar putea într-o formă concisă și accesibilă să explice oamenilor informațiile de actualitate ar fi un lucru foarte bun.
Este inutil să lupți cu fiecare comentariu al „trolilor” în parte, este fizic imposibil și este și inutil, pentru că scopul lor acesta și este – să provoace, să atace, să genereze reacție. Trebuie să dăm oamenilor în permanență recomandări. Să le arătăm unde pot aceștia obține cunoștințe și informații despre lucrurile care îi interesează – în presa cotată la nivel internațional sau în centre științifice și de cercetare despre care nu există semne de întrebare dacă sunt adevărate sau false, în organizații în care se poate avea încredere. Informația este accesibilă, este foarte multă pe Internet, dar de cele mai multe ori un utilizator de rând nu va merge să o caute.”
RFE/RL: Ați elaborat o anumită metodologie, ceva recomandări pentru oamenii pe care îi selectați cu privire la cum ar trebui aceștia să reacționeze și unde să-și lase răspunsurile – sub ce fel de postări, în care mass media sau rețele de socializare, sub ce fel de comentarii?
Ingmars Bisenieks: „Da, avem o anumită bază. Practic, există două tipuri de comunicații. Este vorba fie despre un anumit produs gata pentru publicul larg, cu informații verificate pe care administratorii grupului nostru, trei-patru persoane, o vor publica, fie de texte, videouri sau fișiere audio care sunt verificate de membrii grupului și apoi distribuite. Dar cu grupul avem deja probleme – pentru o comunicare mai bună e mai bine să îl facem unul închis, deja au fost cazuri când s-a încercat folosirea acestuia împotriva oamenilor care au vrut să facă parte din grup. Toți oamenii cu care lucrăm sunt voluntari, nimeni nu plătește pe nimeni.”
RFE/RL: Adică cerința principală pentru voluntari este că se ocupe de verificarea datelor?
Ingmars Bisenieks: „Da. În ceea ce privește modalitățile de a identifica trolii – le pot da să citească viitorilor „elfi” materialele pe care le-am adunat – prin ce sunt caracterizate acțiunile acestora în internet, ce tip de o comunicare preferă aceștia.”
RFE/RL: Ați putea da ceva mai multe detalii?
Ingmars Bisenieks: „Unul dintre procedeele trolilor este așa-numitul „flooding” – se aruncă în bandă tot felul de nimicuri care nu au nicio legătură cu subiectul discutat, sunt plasate tot felul de comentarii lungi. Și se vede că acest lucru se face intenționat. Sau, de exemplu, se încearcă trecerea insistentă a discuției de la o știre neutră la un subiect politic sensibil. Dacă intri în discuție cu „trolul”, acesta începe să se comporte agresiv, brutal, trece la jigniri personale. Cel mai bine e ca oamenii să nu intre în discuție cu ei. Mai prostească poate fi doar situația în care omul începe să se pună în poară cu roboții programați să pună un anumit text sub anumite cuvinte-cheie.”
RFE/RL: Cât de sensibil este publicul leton la propaganda de la Kremlin care este difuzată în limba letonă?
Ingmars Bisenieks: „Acolo unde este multă minciună și falsificări masive nu este prea mult public leton. Dar sunt și unele momente mai fine – se poate folosi de exemplu nemulțumirea față de politica guvernului sau față de anumiți deputați în Parlament, sau față de ceva nepopular din Uniunea Europeană. Ca țintă finală indirectă este același scop – de a arăta că Letonia ca stat e doar un ghem de probleme, că în Uniunea Europeană sunt doar birocrați înrăiți care nu înțeleg nimic din viața reală și că aceasta oricum se va destrăma în curând.”
RFERL: Ce criterii ați elaborat pentru selectarea voluntarilor?
Ingmars Bisenieks: „N-ar fi rău ca aceștia să aibă studii superioare, ar trebui să folosească Internetul în fiecare zi, să aibă un cont pe Facebook, ar putea fi de folos și cunoașterea limbilor străine. În ceea ce privește filtrele, sunt, într-adevăr, și persoane dubioase, noi deja am primit semnale în acest sens și în unele cazuri suntem nevoiți să verificăm candidații pe alte canale”.
RFE/RL: Ați încercat să vă ocupați singur de combaterea știrilor false?
Ingmars Bisenieks: „Individual? Da, am încercat, dar nu am văzut prea mult sens în asta, de unul singur nu ai cum să lupți în acest spațiu, este nevoie de eforturi coordonate din partea unui grup”.
RFE/RL: Ați luat legătura cu colegii Dvs. lituanieni? Aceștia v-au împărtășit din experiența lor?
Ingmars Bisenieks: „Da, aceștia au o bandă de știri în care membrii grupului postează secvențe video, texte, în principal legate de politica Rusiei îndreptată împotriva statelor baltice, a Ucrainei, Poloniei. La ei acest lucru există deja de câțiva ani și până a începe lupta cu trolingul acești oameni au fost bloggeri. Ei au relații strânse cu mass media din Lituania, ceea ce le permite să aibă acces mai mare la public – există jurnaliști care le urmăresc materialele și uneori folosesc ceea ce găsesc entuziaștii.”
RFE/RL: Veți lucra „manual” sau admiteți implicarea unor roboți sau principiul copy-paste?
Ingmars Bisenieks: „Probabil pentru început, până nu vom atinge un nivel care să ne permită să scriem bine, nu ne rămâne altceva decât să republicăm secvențe sau texte integrale din banda noastră de știri.”
RFE/RL: Adică va fi cineva care vă scrie texte în bandă și alții le vor distribui?
Ingmars Bisenieks: „Da. Am vorbit deja despre principiul verificării informațiilor. În orice caz, tot ce va ieși în exterior va trebui să treacă prin aprobarea unor redactori, fie acesta un material video sau vreun articol preluat de undeva sau scris de membrii comunității. Mai târziu, când oamenii vor aveam mai multă experiență, aceștia vor putea acționa și independent. Cel mai bine este să nu existe un „centru unic de comandă”, pentru că eu de exemplu nu aș vrea să-mi consacru tot timpul meu acestei activități, ci ar fi bine să existe oameni care se autodezvoltă și îi atrag și pe alții în această activitate. Așa cum înțeleg eu sensul unei mișcări civice, sociale, aceasta nu presupune un lider unic și o structură ierarhică rigidă. Singurul lucru care trebuie să existe sunt noțiunile generale despre ce trebuie făcut și despre lucrurile care trebuie evitate.”
REFRL: Știți care este proveniența termenului de „elfing”, „elf”?
Ingmars Bisenieks: „Așa își spun lituanienii cu care avem stabilite contacte. Noi putem fi diferiți din anumite puncte de vedere de lituanieni, anumite lucruri le putem face altfel, dar ideea este aceeași. Ne putem găsi și alt nume, de alte ființe mitologice, dar asta nu schimbă esența. Noi am preluat denumirea pentru a păstra asocierile. În orice caz, vrem să ne mișcăm în aceeași direcție.”
