Din vara lui 2017 domeniul cercetării din R.Moldova a căzut sub incidența reformei administrației publice. Drept urmare, cele aproximativ 20 de instituții care până acum un an făceau parte din Academia de Științe, au trecut în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Joi, academicienii urmează să se întrunească pentru a decide care urmează a fi scopul și modul de funcționare al noii Academii. Majoritatea celor cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere spun că cercetarea în R. Moldova este la un moment de răscruce, iar viitorul e unul cu multe necunoscute.
În urmă cu trei ani, un grup de experți străini, la solicitarea Comisiei Europene au evaluat sectorul de cercetare și inovare din Moldova dupa care au sugerat reformarea eficientă a domeniului. Una din recomandări viza restructurarea Academiei de Științe. Explicația era oarecum simplă: situația în care acceași instituție elaborează politici, gestionează banii destinați acestui domeniu și tot ea se ocupă de cercetare se numește conflict de interese. Din acest punct pornise procesul care în opinia experților europeni trebuia să permită Academiei de Științe să se concentreze asupra rolului său de principal actor în domeniul cercetării din țară.
În același set de recomandări experții străini atenționau că reformarea superficială ar putea avea efecte fatale pentru sistemul de cercetare și inovare din Moldova. Unii academicieni se arată ingrijorati de faptul ca anume pe acea panta riscă să cadă Academia. Independența politică a instituțiilor de cercetare ar putea fi greu de asigurat atâta timp cât sunt subordonate unui minister controlat politic, consideră acei savanți. Iar bunele intenții de reformare a Academiei sunt bruiate de grija față de proprietățile instituției, soarta cărora rămane necunoscută.
Academicianul Valeriu Pasat susține că în ultimul an de când a demarat această reformă viitorul Academiei ca nucleu al cercetării a devenit foarte incert.
Valeriu Pasat: „Toată comunitatea științifică este profund alarmată de situația creată la Academie, fiindcă practic a fost
Dacă nu se va stopa politizarea și corupția, atunci Academnia va dispărea. ...
lichidată Academia de Științe. Dacă nu se va stopa politizarea și corupția, atunci Academnia va dispărea. Politizarea - am avut în vedere că în dependență ce partid am avut la guvernare conducerea Academiei se orienta și făcea așa cum îi plăcea guvernării care era la putere. Corupția - nu mai vorbesc. Este o rușine pentru toată comunitatea științifică. Trebuie să fie o singură tabără care se numește știința. Dacă vor continua aceste dezbinări Academia va dispărea complect și aceasta este mai strașnic decât furtul miliardului și nu numai un miliard.”
Istoricul Andrei Eșanu, membru al Academiei de aproape jumătate de secol, susține că domeniul științei se află într-o situație critică fără precedent. Și nu este vorba de finanțarea insuficientă, care a devenit cronică, și nici de imaginea omului de știință pătată de conflictele din ultimii ani în care administrația Academiei a fost acuzată de gestionare defectuasă și corupție. Academicianul Eșanu spune că anume incertitudinea generată de faptul că nu sunt consultați, că nu li se ascultă doleanțele, că nu sunt informați ce urmează să se întâmple, îi face pe oamenii de știință să creadă că acest proces de restructurare a început-o cu stângul.
Andrei Eșanu: „Noi ne așteptăm să se degradeze situația. Incertitudinea aceasta - în ce-o să se transforme Academia dacă este fără structuri de cercetare. Rămâne ca o structură superioară ruptă de instituții, ruptă de masa principală de cercetători. Acuma noi nu știm ce statut o să avem. Cum o să fim noi în Academia aceasta. Trebuie să construim o nouă Academie cu oameni onești.”
Cum va arăta noua Academie depinde foarte mult de statutul despre care se va discuta la întâlnirea de joi 24 ianuarie, susțin academicienii cu care am stat de vorbă. Noul statut este principial și pentru alegerea următorului președinte al Academiei de care, în mare parte, va depinde imaginea și viitorul acestei instituții, afirmă oamenii de știință. Iată de ce este atât de mare miza ca în fruntea cercetătorilor să fie alese persoane conduse doar de interese profesionale și fără vulnerabilități politice.
