Linkuri accesibilitate

Scriitori din Moldova și România la Târgul de Carte şi Festivalul Internaţional „Lumea Cărţii” de la Praga


La tîrgul de carte de la Praga
La tîrgul de carte de la Praga

Impresii și opinii într-un interviu cu scriitorul Dumitru Crudu și cu traducătorul ceh Jiři Našinec.

În perioada 11-14 mai, la Praga s-a desfășurat cea de a XXIII-a ediţie a Târgului de Carte şi Festivalului Internaţional „Lumea Cărţii”. În acest an, la standul de carte în limba română, organizatorii au invitat patru scriitori din Moldova și România. Invitaţii Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale au fost prozatorii Matei Florian, Vasile Ernu şi Dumitru Crudu, precum și profesorul, romanistul și traducătorul Jiři Našinec. Institutul Cultural Român de la Praga l-a invitat pe romancierul şi poetul Varujan Vosganian.

La târg a fost lansată ediția tradusă în limba cehă a volumului „Oameni din Chişinău”, de Dumitru Crudu, în traducere de Jiři Našinec. Acţiunea cărții are loc în Chişinău, în primăvara lui 2009, în timpul evenimentelor din 7 aprilie. Dumitru Crudu spune Europei Libere că totuși „revoluția a eșuat”.

Dumitru Crudu (dr.) și Jiri Nasinec la standul României
Dumitru Crudu (dr.) și Jiri Nasinec la standul României

Dumitru Crudu: „Este vorba (în final) despre diviziunea în societate și felul cum se răsfrânge asupra sciziunii în familie și, respectiv, între prieteni, vecini de scară, adică o sciziune care se adâncește și se repetă la toate nivelele”.

Europa Liberă: Cartea, totuși, are foarte multe aspecte „locale”. Acțiunea are loc în centrul Chișinăului. Personajele sunt respectate prin mentalitatea moldovenilor. Cum credeți că va fi înțeleasă de cehi, de exemplu, acum că această lucrare a fost tradusă și în limba cehă?

Dumitru Crudu: „Poate fi înțeleasă pentru că și în Cehia au avut loc revoluții. Revoluții nenumărate. În plus, Cehia a dat și scriitori ca Milan Kundera, care a scris romanul „Gluma” și alte romane, unde vorbește despre revoluțiile cehești. Din perspectiva asta, cred că vor găsi un numitor comun cu cartea mea.

Europa Liberă: Sunt deci câteva puncte comune?

Dumitru Crudu: „Da. Literatura cehă este o literatură care a luat în dezbatere și ceea ce se întâmpla la nivel politic și social.”

Dumitru Crudu spune că fără îndoială literatura română contemporană se dezvoltă într-un spațiu comun, ce nu ține cont de hotarul politic și administrativ dintre Republica Moldova și România.

Dumitru Crudu: „Eu cred că în momentul dat literatura română evoluează într-un proces foarte rapid. Mulți autori sunt traduși în multe limbi, iar acest proces va continua”.

Pentru a transmite mesajul unei cărți este nevoie de o traducere cât mai exactă și cât mai aproape de sensul original care s-a dorit în lucrare. În cazul unei lucrări în care personajele, locurile și caracterele au un specific foarte local, acest lucru pare să devină o provocare interesantă, dar ușor de depășit.

Jiři Našinec, traducător: „Este al 50-lea volum pe care l-am tradus, așa că deja am o experiență. Și nu este prima carte care este scrisă într-un limbaj mai colocvial, presărat de expresii argotice. Cât despre rusisme, de exemplu, în această lucrare sunt câteva fraze în limba rusă, iar pe astea le-am redat așa cum sunt. De exemplu, în cazul unui personaj din carte, un vagabond, sau „bomj” rus, vorbește românește, le-am tradus în cehă așa cum ar vorbi un rus în limba cehă, cu accentul pus într-un mod aparte, și așa mai departe”.

La prezentarea cărții lui Dumitru Crudu la Praga cu Jiri Nasinec
La prezentarea cărții lui Dumitru Crudu la Praga cu Jiri Nasinec

Europa Liberă: De cât timp traduceți cărți din limba română?

Jiři Našinec: „Prima mea traducere a apărut prin anul 1979, dar a fost din limba franceză. Prima carte din literatura din Basarabia a fost Vladimir Beșleagă „Zbor Frînt”, care a apărut aici în 1985. Înainte de căderea regimului comunist aici s-a tradus exclusiv Ion Druță și, în plus, numai prin intermediul limbii ruse.”

Traducătorul ceh a caracterizat noul curent de scriitori din Basarabia astfel:

Jiři Našinec: „Sigur, înainte era altfel. Mă refer la „pășuniștii” din Moldova, cu idealismul lor, cu lirismul cam dulceag. Actuala generație e un fel de frondă împotriva celor bătrâni”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG