Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Pentru locuitorii regiunii transnistrene acum devine și mai dificil să-și apere drepturile. Legislativul local a decis ca persoanele care se adresează instanțelor internaționale sau celor moldovenești să fie sancționate cu ani grei de închisoare. Controversatele amendamente au fost introduse în codul penal local. Cum și dacă pot ajuta autoritățile moldovenești în această situație? Nu există deocamdată riscuri de destabilizare militară în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană; dar se poate oare proteja un stat neutru în caz de agresiune militară? Un interviu cu șeful diplomației moldovenești, Nicu Popescu.
***
Pentru început, câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute.
Sovietul suprem de la Tiraspol a aprobat, într-o ședință extraordinară, vineri, 27 mai, numirea lui Aleksandr Rozenberg în fruntea executivului regiunii separatiste transnistrene. Presa de la Tiraspol scrie că Rozenberg a fost nominalizat în ajun de liderul transnistrean Vadim Kransnoselski, după ce tot joi fostul șef al executivului, Aleksandr Martînov, și-a depus demisia „din proprie inițiativă, în legătură cu trecerea la un alt loc de muncă”. În ședința de vineri a Sovietului suprem, Kransnoselski i-a mulțumit lui Martînov „pentru munca depusă” în funcția pe care a deținut-o din 2016 și l-a decorat cu „Ordinul de onoare”. Potrivit fișei biografice, Aleksandr Rozenberg s-a născut în regiunea Vinnița din Ucraina în 1967. În anii 2000 a ocupat diverse funcții în administrație, fiind responsabil de standardizare, metrologie și certificare. Timp de zece ani, până în ianuarie 2022, a condus combinatul de panificație din Tiraspol. Iar din luna ianuarie a fost responsabil de domeniul agriculturii și resurselor naturale în executivul regiunii separatiste.
Miercuri, 25 mai, autoritățile de la Tiraspol au redus gradul de alertă teroristă, după ce fusese ridicat la cel mai înalt nivel, roșu, la sfârșitul lunii aprilie, ca urmare a mai multor incidente violente, neelucidate până acum. Tiraspolul a susținut atunci că unele urme „ar duce în Ucraina”. Seria de incidente a început pe 25 aprilie, readucând în discuție o posibilă implicare a enclavei separatiste din Republica Moldova în războiul Rusiei contra Ucrainei. Autoritățile ucrainene au spus că incidentele, inclusiv un atac cu aruncătoare de grenade asupra clădirii securității de la Tiraspol, ar fi fost provocări organizate de autoritățile transnistrene și serviciile secrete ruse. Președinta Maia Sandu a declarat că incidentele ar fi fost rezultatul unor tensiuni între diferite grupări din stânga Nistrului „interesate de destabilizarea situației”.
Fostul președinte Igor Dodon a fost reținut și plasat în arest la domiciliu, unde se va afla 30 de zile, iar partidul pe care l-a condus și încă îl patronează ca președinte de onoare, Partidul Socialiștilor, și-a exprimat solidaritatea cu el, într-un protest care a avut loc duminică în fața Parlamentului. Mai multe despre ceea ce pare să fie începutul uneia din cele mai mari încercări pentru justiția moldoveană și pentru statul de drept din Moldova – anume anchetarea și posibila judecare a unui fost șef de stat – de la Liliana Barbăroșie:
Vorbind vineri la încheierea unei ședințe a consiliului suprem de securitate, Maia Sandu a comentat prima dată ancheta împotriva lui Igor Dodon, respingând acuzațiile acestuia că ar avea vreun amestec și insistând în fața procurorilor pe o investigație dreaptă:
„Procurorii să se ghideze doar de buchea legii, să nu facă jocuri politice și să nu ia decizii pornind de la presiunea publică”, a declarat șefa statului, adăugând: „Toată lumea trebuie să răspundă pentru ilegalitățile comise, dar în strictă conformitate cu legea”, a mai spus Maia Sandu.
Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai, după percheziții de 11 ore în casa sa cu trei etaje din Chișinău, când în presă s-au scurs imagini cu bani, bunuri, documente și alte posibile probe din dosar.
Cu o zi mai devreme, judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, l-a plasat în arest la domiciliu pe Igor Dodon. Procurorii, pe de altă parte, spun că, în afara izolatorului, acesta ar putea influența distrugerea de probe, prin urmare vor contesta arestul la domiciliu la Curtea de Apel:
„Au fost prezentate argumente pe 100 de file despre riscurile pe care le-am invocate: riscul distrugerii probelor, riscul influențării martorilor, riscul determinării martorilor de depunere de declarații false. Este inadmisibil că persoana este plasată în arest la domiciliu, având posibilitatea reală de a comunica cu alte persoane vizate în anchetă și fără ca organul de urmărire penală să aibă posibilitatea reală de a monitoriza”, a comentat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc joi, după decizia Judecătoriei Centru.
Ancheta procurorilor are la bază o înregistrare video din 2019, înfățișându-l pe Dodon, pe atunci președinte, în compania fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, care îi arată o pungă, cei doi discutând despre bani pentru finanțarea Partidului Socialiștilor. Acuzațiile procuraturii, pornind de la aceste imagini, sunt patru: corupere pasivă, îmbogățire ilicită, admiterea de finanțări ilegale pentru partidul său din partea unor organizații criminale și trădare de patrie.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Șefa diplomației britanice, Liz Truss, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că folosește amenințarea cu foametea ca „armă”, blocând exporturile de cereale din porturile ucrainene. Aflată la Sarajevo, în Bosnia-Herțegovina, Truss a respins drept „șantaj” recentele declarații ale Moscovei, care a propus să ridice blocada porturilor în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale. „Este îngrozitor că Putin încearcă să șantajeze o lume întreagă. În esență, el transformă în arme foametea și lipsa de hrană printre cei mai săraci oameni din lume. Este inacceptabil”. Truss a mai spus că ridicarea sancțiunilor sau orice alt gest împăciuitor sunt inacceptabile acum, pentru că nu ar face decât să-i întărească poziția lui Putin.
La Moscova, Vladimir Putin a promulgat săptămâna trecută un amendament legislativ care elimină limita de vârstă a rușilor apți de război și a străinilor angajați cu contract în armata rusă, relatează agenția TASS, citată de CNN. Până acum, cetățenii ruși puteau să se înroleze în armată între 18 și 40 de ani, iar străinii - între 18 și 30 de ani. Amendamentul survine pe fondul serioaselor pierderi de personal pe care Rusia le-a suferit în Ucraina, unde Moscova duce ceea ce numește eufemistic o „operațiune militară specială”.
Șefii Bisericilor ortodoxe ucrainene afiliate Bisericii ortodoxe ruse au anunțat vineri că taie legăturile cu Patriarhia rusă din cauza invadării Ucrainei de către Rusia și a faptului că patriarhul Kiril al Moscovei susține războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
***
Administrația de la Tiraspol mărește presiunea asupra celor care critică deschis situația drepturilor omului în regiunea separatistă. Miercuri, 25 mai, la Tiraspol au fost aprobate modificări la codul penal local, conform cărora locuitorii regiunii riscă 10 ani de închisoare dacă se vor plânge de încălcarea drepturilor lor autorităților din Republica Moldova sau instanțelor de judecată naționale sau internaționale, dar și în cazul în care vor scrie la acest subiect pe rețelele de socializare.
Organizația Promo-LEX, care se ocupă de apărarea drepturilor locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului, a cerut guvernului și misiunii OSCE să ia măsuri pentru prevenirea „represiunilor și izolării definitive” în regiune. Promo-Lex atrage atenția, într-un comunicat, că regimul de la Tiraspol vrea să creeze un sistem de pedepse pentru oricine îndrăznește să vorbească despre încălcări grave ale drepturilor omului în regiune. „În condițiile războiului purtat de Rusia în Ucraina vecină, în condițiile în care Moscova controlează efectiv regiunea transnistreană și s-a retras din organizațiile și tratatele internaționale care asigură protecția drepturilor omului, adoptarea unor astfel de măsuri de către administrația transnistreană va duce la izolarea definitivă a regiunii și la represiuni fără precedent”, se spune în comunicatul Promo-LEX.
Proiectul privind pedeapsa penală pentru cei care cer „unui stat străin să tragă la răspundere funcționarii și cetățenii” așa-zisei republici moldovenești nistrene este în discuție la Tiraspol de la jumătatea lunii februarie. În nota explicativă a proiectului, Republica Moldova este calificată drept „stat străin”. Amendamentele se referă și la apeluri publicate pe internet și rețele de socializare. Pentru „apeluri către state străine din interes egoist sau alt interes personal”, pedeapsa este de până la 4 ani de închisoare, iar în cazul în care este vorba despre un grup sancțiunea este de la 3 la 10 ani de închisoare. Am discutat acest subiect cu avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu.
Europa Liberă: Dle Pavel Cazacu, ce înseamnă pentru locuitorii regiunii transnistrene decizia Sovietului Suprem de la Tiraspol?
Pavel Cazacu: „Este o continuare a mai multor măsuri din ultimii ani împotriva democrației și a drepturilor omului. Au fost mai multe încercări, cea mai recentă a fost în 2018, când a fost limitat domeniul de activitate a organizațiilor necomerciale și prima victimă atunci a fost Centrul Apriori. A urmat, în 2020, așa-numita strategie de combatere a extremismului, în baza căreia mai multe persoane au fost intimidate. Au fost și mai multe modificări la Codul penal local, unde a fost introdusă o nouă componență de infracțiune, când orice critică în direcția reprezentanților puterii de la Tiraspol putea fi calificată drept infracțiune, de exemplu „insulta” pretinsului președinte. Iată că această nouă decizie a pretinsului Soviet suprem vine în aceeași ordine de idei pentru a consolida măsurile de restricționare și de control a libertății de exprimare – în cazul de față a persoanelor care au avut de suferit în stânga Nistrului și
Este, evident, o situație fără precedent. Nu știu dacă în alte țări sau regiuni s-a mai întâmplat undeva o astfel de situație.
care vor încerca să invoce încălcarea drepturilor omului. Acestea vor risca sancțiune penală de până la 10 ani de detenție. Este, evident, o situație fără precedent. Nu știu dacă în alte țări sau regiuni s-a mai întâmplat undeva o astfel de situație. Reprezentanții administrației de la Tiraspol încearcă să justifice acest proiect de lege prin numeroase cauze penale pornite de către Procuratura Republicii Moldova. Acum oamenii sunt în situația în care în stânga Nistrului nu sunt remedii eficiente de apărare a drepturilor lor, lucru care a fost confirmat în cele peste 30 de hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Iar pentru depunerea unei plângeri în alte instituții străine, și aici includem și organele de drept ale Republicii Moldova, dar și către alte instituții internaționale, cum este CEDO sau comitetele ONU, persoane riscă pedeapsa penală.”
Europa Liberă: Această limitare a drepturilor omului a început nu de azi, nu de ieri. Atunci când a fost pandemia am observat o înrăutățire a situației și o limitare și mai drastică. Acum, cu războiul, subiectul practic a dispărut din discuțiile din spațiul public. Ce impact a avut războiul din Ucraina asupra acestui aspect, asupra vieții oamenilor din regiunea transnistreană?
Pavel Cazacu: „Războiul din Ucraina, sau agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina ne-a afectat pe toți, și la Chişinău, și în regiunea transnistreană. La Tiraspol situația este un pic alta, pentru că mai mult de 90 la sută sunt vorbitori de limbă rusă și marea majoritate susțin agresiunea Federaţiei Ruse. A fost și o întrunire publică, care venea în susținerea a ceea ce face Federaţia Rusă în Ucraina. Dar situația acum este calmă și cel puțin la nivel formal administrația de la Tiraspol afirmă că nu dorește escaladarea situației.
Faptul că nu știi și nici nu ai cum afla din surse veridice ce se întâmplă acolo este o problemă foarte mare…
Într-adevăr, au fost acolo acele incidente, dar una din probleme pe care, după mine, le-a scos la suprafață aceste incidente este lipsa de monitorizare, sau lipsa accesului în regiunea transnistreană – nimeni nu știe ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, cine a provocat acele incidente. Și iarăși revenim la aceeași problemă de care spuneam și anterior - și înainte de război, și câțiva ani în urmă: regiunea transnistreană este un teritoriu închis și cei de acolo nu au interesul pentru a-l deschide pentru jurnaliști, pentru avocați, pentru apărători ai drepturilor omului, pentru alte instituții internaționale. Și iată că atunci când se întâmplă astfel de situații, într-un context extrem de greu, acest fenomen vine cumva să agraveze faptul că acest teritoriu este în afara oricărui control. Faptul că nu știi și nici nu ai cum afla din surse veridice ce se întâmplă acolo este o problemă foarte mare.”
Europa Liberă: Ce pot face oamenii de rând din regiunea transnistreană pentru a-și obține dreptatea? Am vorbit cu unii dintre ei, ei mi-au spus că se simt ostatici în regiune, ostatici ai puterii de acolo, fără niciun drept și nicio posibilitate să-și facă dreptate. Ei pur și simplu se tem să apeleze la administrație și încearcă să evite orice reprezentant al puterii de acolo.
Pavel Cazacu: „Trebuie să recunoaștem că situația era grea în regiunea transnistreană și înainte de acest proiect de lege. Oamenii pentru simpla lor opinie critică riscau ani de detenție sau în privința lor erau pornite cauze penale pentru extremism. Și pentru a evita aceste sancțiuni majoritatea dintre ei decideau să părăsească regiunea, să-și ia familia și să plece, alții din păcate nu au reușit și sunt în detenție. Noi am încurajat permanent oamenii să apeleze la noi sau la instituțiile de drept ale Republicii Moldova. Sunt oameni care apelează și sunt sigur că vor apela și în continuare, sunt oameni care, într-adevăr, își fac griji pentru ei și pentru familiile lor.
Aceasta nouă lege vine să închidă gurile celor care sunt mai vocali…
Într-adevăr, sunt situații când, în ciuda unor eforturi semnificative din partea avocaților, din partea familiei, persoanele aflate în captivitate nu au putut fi ajutate. Avem exemplul lui Alexandr Glijin. Timp de doi ani de zile am depus foarte multe eforturi împreună cu mama lui, dar situația a rămas nu doar incertă, dar s-a clarificat într-o direcție negativă – tânărul a fost condamnat în stânga Nistrului și autoritățile nu au putut face mare lucru.
Aceasta nouă lege vine să pună și mai multe piedici, sau să închidă gurile, celor care sunt mai vocali. Dar trebuie să recunoaștem că și înainte de adoptarea ei situația nu era foarte roz. Acum devine și mai proastă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, apărătorii drepturilor omului din Republica Moldova, nu aveți cumva impresia că sunteți de unii singuri în fața acestui simulacru de sistem juridic și administrativ din stânga Nistrului? Chişinăul chiar nu are nicio pârghie? Pentru că interlocutorii mei de la Tiraspol, din societatea civilă de acolo, spun că ar avea destule, dar că nu sunt folosite. Chişinăul ar avea pârghii pentru a influența situația inclusiv în acest domeniu al drepturilor omului, dar nu numai?
Pavel Cazacu: „Eu cred că Republica Moldova nu s-a mai aflat niciodată în situația în care este acum, ținând cont că practic controlează fluxul de mărfuri care intră și iese din regiunea transnistreană, are pârghii economice și chiar și politice la îndemână pentru a influența, pentru a dicta anumite măsuri. Și părerea mea este că acum chiar se rezumă totul la aspectele de voință politică.
R. Moldova nu s-a mai aflat niciodată în situația de acum, când controlează fluxul de mărfuri din și către regiunea transnistreană…
Cineva spunea că dacă vrei într-adevăr să faci o reformă și să o implementezi ai nevoie de trei aspecte – voință politică, voință politică și, din nou, voință politică. Acum cred că chiar suntem în situația în care contextul, cât de grav nu ar fi, ajută într-un fel Republica Moldova din punct de vedere geopolitic, pentru că toate mărfurile și bunurile care intră în regiunea transnistreană, intră de pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Și acum mai mult ca niciodată avem pârghiile necesare și suficiente pentru a dicta un anumit comportament și pentru a-i responsabiliza pe cei de la Tiraspol.
Pentru că este vorba despre responsabilizare și impunitate. Pentru că atâta timp cât cei de la Tiraspol știu și sunt siguri că indiferent ce vor face, chiar dacă vor fi fapte grave, nu vor fi trași la răspundere, atunci evident că nu-și vor schimba comportamentul. Schimbarea de comportament va veni doar atunci când ei vor înțelege că cei de la Chişinău într-adevăr controlează situația și au puterea de a face anumite schimbări de abordare. Până în acel moment Tiraspolul nu are de gând, și nici chef, să-și schimbe tacticile.
Dacă observăm ultimii trei, patru, cinci 5 ani, vedem că situația s-a înrăutățit considerabil, inclusiv din perspectiva drepturilor omului. Și acest lucru îl spunem nu doar noi, ci și multe alte organizații, atât naționale, cât și internaționale. Dar în mare parte acest lucru este cauzat de o anumită inacțiune și o anumită pasivitate, inclusiv din partea autorităților de la Chişinău.”
Europa Liberă: Cuvântul-cheie pe care l-ați pronunțat este „impunitate” – lucru de care se folosesc cei din administrația regiunii transnistrene. Și dacă vorbim de circulație, putem sublinia faptul că nu doar mărfurile trec acum doar prin teritoriul controlat al Republicii Moldova, dar și circulația persoanelor fizice tot pe aici se face.
Pavel Cazacu: „Într-adevăr, și traficul sau circulația persoanelor este de interes, mai ales a persoanelor în privința cărora există dubii rezonabile cu privire la implicarea lor în anumite acte ilegale. Nu rămâne decât ca autoritățile noastre, organele de drept, să intervină, să desfășoare o anchetă eficientă. Pentru că nu este vorba de a trage la răspundere persoane nevinovate. Este vorba despre o anchetă eficientă în elucidarea faptelor grave, inclusiv sau mai ales a celor care au fost deja în atenția CEDO.
De exemplu, pot spune doar că această inițiativă legislativă de la Tiraspol despre care am vorbit mai sus a fost prezentată de pretinsul procuror general al regiunii transnistrene, care, dacă nu mă înșel, a fost implicat în cel puțin șase condamnări la CEDO, șase cazuri în care au fost încălcate drepturile omului. Și acum este clar și evident de ce se dorește o astfel de lege.
Dacă cei de la Tiraspol înțeleg și cunosc că nu tare multe sancțiuni și pedepse îi așteaptă, ei se bucură de o libertate ieșită din comun.”
Europa Liberă: Libertate în abuz. Dumneavoastră credeți că dacă nu ar fi acest lucru, cei de la Tiraspol ar acționa altfel?
Pavel Cazacu: „Este în firea umană – dacă știi care sunt sancțiunile, nu vreai să riști. Acesta și este rostul sancțiunilor – de a preveni un anumit comportament. Te gândești de două ori dacă să comiți anumite fapte, dacă vei ști că în mod sigur vei fi sancționat. Dar dacă știi sigur că nu se va întâmpla nimic, evident că ai toată libertatea de a face ce vreai. Și aceasta este practic definiția impunității.”
Europa Liberă: Ați spus ceva mai devreme că acum Chişinăul este într-o situație cu totul diferită față de ce s-a mai întâmplat de-a lungul istoriei. Să presupunem că până acum problema noilor autorități nu a fost voința politică, ci faptul că a fost criză după criză și autoritățile pur și simplu nu au avut resurse pentru a aborda și acest aspect. Dvs. ce le-ați recomanda să facă de acum încolo? Poate nu neapărat în negocierile politice, pentru că acum acestea depind și de situația din regiune, dar măcar pe domeniul drepturilor omului?
Pavel Cazacu: „Această situație depinde de foarte mulți factori. Unul ar fi voința politică, alele – de situația din țară și pârghiile de care dispun. Părerea mea este că acum suntem î
Este foarte important ca jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului, să aibă acces în regiunea transnistreană.
ntr-o situație în care nu am fost anterior niciodată. Este foarte important ca jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului, să aibă acces în regiunea transnistreană. Este important ca acele fapte îndreptate atât împotriva jurnaliștilor, cât și a activiștilor civici, apărătorilor drepturilor omului, care s-au produs în ultimii ani, să fie sancționate de către justiția din Republica Moldova. Acesta ar fi un început, când s-ar realiza, într-adevăr, o anchetă eficientă. Pentru că dacă ne uităm la câte dosare au ajuns în instanțele de judecată pentru fapte grave – este unul singur. Iar noi vorbim despre mii și mii de cazuri cu fapte grave care s-au produs în stânga Nistrului – tortură, privare de libertate, deposedare de proprietăți și avere. Și avem doar o singură situație în care o persoană a fost trasă la răspundere – este vorba despre un fost milițian care în anul 2015 a răpit și torturat un cuplu din raionul Florești, iar în august 2020 a fost condamnat la 15 ani de detenție. În prezent dosarul se află la Curtea de Apel. Dar în alte situații nu cunoaștem alte dosare în care plângerile să fie fost examinate. După părerea mea, acesta ar fi un început foarte și foarte promițător, atât pentru oameni, pentru miile de încărcări ale drepturilor omului, pentru că oamenii au nevoie de remediere, au nevoie de reabilitare, iar persoanele care se fac responsabile să fie trase la răspundere. Eu cred că acesta at fi un pas foarte bun pentru protecția drepturilor omului, dar și pentru a sancționa și pune capăt acestui fenomen de impunitate. Mai sunt și multe alte pârghii, inclusiv economice și politice, pe care nu vreau să le abordez, dar care poate că ar fi momentul să le utilizăm.”
***
La sfârșitul lunii aprilie, ministerul rus al Apărării a început să spună că au existat fapte de oprimare a populației de limbă rusă în regiunea transnistreană, după care în stânga Nistrului a urmat un șir de explozii. Marea Britanie și SUA au promis arme Republicii Moldova. Le va cere însă Chişinăul? Poate oare neutralitatea proteja Republica Moldova în cazul unei agresiuni externe – la aceste și alte întrebări a răspuns ministrul de externe Nicu Popescu, fiind intervievat la Praga, în limba rusă, de colegii noștri de la postul de televiziune Current Time.
Current Time: Vreau să încep discuția cu ce se întâmplă în Transnistria. Pentru că pentru publicul nostru aceasta este una dintre problemele cele mai presante, având în vedere războiul din Ucraina, unele evenimente conexe. La sfârșitul lunii aprilie, Ministerul rus al Apărării a început să spună că vede fapte de oprimare a populației de limbă rusă în Transnistria. Au urmat mai multe explozii. A trecut cam o lună. Cum priviți această situație acum? Chişinăul înțelege ce se întâmplă acolo?
Nicu Popescu: „Desigur, trebuie să înțelegem că absolut fiecare persoană care trăiește pe continentul european este acum mai puțin în siguranță decât înainte de începerea acestui război. Acest război a destabilizat securitatea fiecărei persoane care trăiește pe continentul european, precum și securitatea multor oameni care trăiesc din alimentele cumpărate din Ucraina. Desigur, acest lucru are un impact negativ asupra tuturor. Și evident că acest lucru are un impact negativ și asupra securității cetățenilor moldoveni atât de pe malul drept, cât și pe cel stâng”.
Current Time: Moldova, totuși, este foarte aproape de război.
Nicu Popescu: „Da, dintre toți, noi suntem cel mai aproape. Desigur, luăm foarte în serios problema securității. Există riscuri mari de destabilizare. Noi, ca guvern, ne pregătim pentru întreaga gamă de scenarii. Au fost aceste explozii în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Dar momentan situația este mai mult sau mai puțin calmă. Nu au urmat și alte explozii.
Poliția noastră, autoritățile statului, urmăresc desigur îndeaproape ceea ce se întâmplă în interiorul regiunii. Pornim de la faptul că la această etapă și în viitorul apropiat nu există riscuri de destabilizare militară a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene. Apropo, partenerii noștri ne spun același lucru, aceiași parteneri care, în principiu, ne-au avertizat că va avea loc o agresiune rusă pe scară largă împotriva Ucrainei.
Acest lucru nu exclude că ar putea să existe unele riscuri în câteva luni sau în câțiva ani. Sper însă să putem evita aceste lucruri. Dar momentan situația este relativ calmă. Suntem pentru un dialog pașnic cu regiunea transnistreană. Suntem pentru diplomație, suntem pentru încercări pașnice de a rezolva acest conflict.”
Current Time: Dar Chişinăul s-a lămurit ce fel de explozii au fost acelea?
Nicu Popescu: „Cu siguranță, avem câteva teorii de lucru. Ceea ce putem spune public este că vedem că marea majoritate a oamenilor din regiunea transnistreană, majoritatea structurilor de facto care guvernează această regiune, nu vor război. Ei nu vor să trăiască sub bombe, sub împușcături. Și noi, eu și colegii mei din guvern, avem un dialog constant cu reprezentanții regiunii transnistrene. Colegii mei se întâlnesc, discută, încearcă să mențină stabilitatea, pacea și liniștea. Dar vedem că există anumite forțe în interiorul regiunii transnistrene care lucrează la destabilizarea regiunii și, bineînțeles, a întregii Republici Moldova.”
Current Time: Totodată, periodic în cursul acestei luni s-au încercat comparații dintre ceea ce se întâmplă în Transnistria cu situaţia din republicile nerecunoscute din Ucraina de dinainte de începerea războiului. Sunteți de acord cu această evaluare? Sau este una forțată?
Nicu Popescu: „Toate conflictele au anumite paralele, dar diferențele sunt importante. Desigur, știm că Federația Rusă a jucat și joacă un rol foarte activ în conflictele separatiste din Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Cu siguranță există anumite paralele. Există o prezență ilegală a trupelor ruse pe teritoriul nostru. Cerem mereu retragerea acestor trupe, am insistat mereu asupra retragerii acestor trupe, dar vedem calea și progresul în această direcție prin dialog și diplomație.
Totodată, situația din Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, nu a mai avut escaladări militare din 1992, în principiu, situația a fost calmă, nu au fost bombardamente. Adică, în acest sens, avem diferențe foarte importante în modul în care s-a dezvoltat situația în ultimii 30 de ani în zonele de conflict din Georgia sau Ucraina. Adică da, există paralele, dar totuși avem foarte clar și limpede dorința constantă de a rezolva aceste probleme prin dialog și diplomație. Și situația în țară și în regiune, desigur, a fost întotdeauna mai calmă. Acum suntem cu toții, evident, într-o situație mai stresantă, tensionată. Dar facem tot posibilul să păstrăm pacea.”
Current Time: Toate aceste probleme despre care vorbiți și războiul care a început, sunt ele obstacole în calea Moldovei către UE? Pentru că știu că ați lucrat recent la chestionarele necesare procesului de aderare. Care sunt contradicțiile sau problemele care trebuie rezolvate?
Nicu Popescu: „Au fost vreo două mii de întrebări de la Uniunea Europeană, am răspuns deja la ele, răspunsurile la aceste întrebări ar fi trebuit să arate cât de pregătiți suntem pentru potențiala aderare la Uniunea Europeană. Dar vreau să reamintesc aici că, desigur, orice destabilizare, orice dificultăți economice sau politice, pe de o parte, desigur, complică și împiedică [acest proces].
Dar, pe de altă parte, trebuie să înțelegem întotdeauna că integrarea europeană în sine există, a fost creată, cristalizată ca răspuns la războaie și totalitarism. Uniunea Europeană, sau acele organizații care au fost create și care au devenit baza Uniunii Europene, au fost create ca răspuns la cel de-al Doilea Război Mondial. Extinderea Uniunii Europene în Spania, Portugalia, Grecia a avut loc după prăbușirea regimurilor autoritare. Perspectiva europeană pentru țările din regiunea balcanică a fost promisă după războiul din Kosovo. Și în acest sens, în înțelegerea noastră, integrarea europeană, aderarea la UE există ca răspuns la războaie, ca instrument de stabilizare.
Pe de o parte, evoluțiile din ultima perioadă complică întregul nostru context, nu numai în Moldova, ci și în Cehia, România, Ucraina și Germania. Pe de altă parte, într-un astfel de moment și nu pentru prima dată, statele Uniunii Europene au decis că cel mai bun instrument de stabilizare este consolidarea, extinderea și întărirea Uniunii Europene. Aceasta este Uniunea Europeană la care vrem să aderăm.”
Current Time: Credeți că războiul din Europa, care durează deja de patru luni, va ajuta ca aceste idealuri și principii ale Uniunii Europene să continue să funcționeze?
Nicu Popescu: „Războaiele, printre altele, creează situații în care politicienii trebuie să ridice ochii de la ceea ce le scriu birocrații și să se uite în oglindă, să privească într-o perspectivă istorică și să decidă dacă vor să fie figuri istorice sau vor doar să schimbe unele virgule în unele documente. Și ceea ce văd eu este că, desigur, acum este un moment istoric în care majoritatea politicienilor europeni înțeleg că trebuie să rezolve probleme de amploare istorică legate de război sau pace pe continentul european. Și una dintre aceste decizii pe care trebuie să le ia este o atitudine pozitivă față de perspectivele europene ale Ucrainei și Moldovei.
Current Time: Aș vrea să vă întreb și despre relațiile dumneavoastră cu partenerii occidentali, în special în ceea ce privește posibila furnizare de arme. La un moment dat, doamna președinte Maia Sandu a spus că Moldova acum nu are un scut eficient împotriva amenințărilor externe, pentru că lipsesc armele de bază. Recent a apărut știrea că ministra de Externe a Marii Britanii, Liz Truss, a spus că țările occidentale discute între ele propunerea a furniza unele arme Moldovei. Este guvernul dumneavoastră gata să accepte o astfel de ofertă?
Nicu Popescu: „Moldova este un stat neutru din 1994. Suntem neutri din punct de vedere constituțional. Acest lucru creează anumiți parametri de expunere. Avem relații și cooperare cu NATO, cu Uniunea Europeană, cu alte structuri pe probleme de securitate. Participăm la diferite misiuni de menținere a păcii. Pentru noi, neutralitatea nu este autoizolare. Adică dezvoltăm relații, avem relații deschise cu NATO. Totul este foarte transparent acolo, avem un plan individual de acțiune, acesta este publicat pe internet, adică este un document deschis. Acesta definește cadrul pentru cooperarea noastră cu NATO.
Noi și Uniunea Europeană avem proiecte în cadrul așa-numitelor inițiative europene de sprijinire a păcii. Deci, totul este deschis. Dar, în același timp, este important pentru noi, ca stat neutru, să avem structuri funcționale care să ne asigure securitatea.”
Current Time: Adică anumite mecanisme de protecție.
Nicu Popescu: „Da. La această etapă nu suntem în situația de a discuta despre livrări militare concrete, dar înțelegem cu toții în Republica Moldova că trebuie să ne adaptăm doctrina militară la noul context. Spectrul problemelor de securitate s-a extins, trebuie să găsim instrumentele potrivite, să rezolvăm și să ne consolidăm securitatea ca stat neutru. Pentru că statele neutre trebuie să fie capabile să se apere. Și acest context foarte negativ care a fost creat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei înseamnă cu siguranță că toată lumea trebuie să se adapteze noilor realități.”
Current Time: Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost plasat în arest la domiciliu. Înțeleg că acest lucru nu ține direct de competența Dvs, dar totuși, ai putea să-mi spuneți ce știți despre acest caz?
Nicu Popescu: „Trebuie să înțelegem că avem un mandat foarte puternic de a lupta împotriva corupției, inclusiv a corupției de la nivel înalt. Într-una dintre aceste zile va fi numit un nou procuror anticorupție, care a fost procuror federal în Statele Unite ale Americii.
Avem acum un program de filtrare, așa-numita verificare a oamenilor din justiție, prin care vrem să scăpăm de procurori și judecători corupți. Pentru noi, pentru societatea noastră, nu doar pentru guvern, este foarte important să reducem nivelul corupției și să îmbunătățim funcționarea statului. Și desigur, lupta împotriva corupției începe cu corupția politică, care de obicei duce la degradarea instituțiilor guvernamentale.”
Current Time: Adică faptul că a fost reținut anume acum are legătură cu venirea noului procuror general? Sau există vreun alt motiv pentru asta?
Nicu Popescu: „Noul procuror nu a preluat încă funcția. Dar vreau doar să spun că vom face constant totul pentru ca în Moldova să fie mai puțină corupție. De aceea este în funcție doamna președinte Maia Sandu, de aceea a fost ales guvernul nostru – ca să luptăm împotriva corupției. Și asta trebuie să facem – să punem accept pe lupta împotriva corupției.”
Aici e Radio Europa Liberă!
