Linkuri accesibilitate

Ion Leahu: „Eu văd soluționarea într-un singur mod: Transnistria devine parte componentă a R. Moldova”


Devorbă cu fostul reprezentant al Moldovei în Comisia Unificată de Control, despre șansele rezolvării conflictului transnistrean.

Recent, premierul Pavel Filip i-a primit pe reprezentanţii mediatorilor şi ai observatorilor din formatul „5+2” în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Părţile au trecut în revistă ultimele evoluţii privind negocierile în formatul „5+2” în contextul pregătirilor pentru Reuniunea ministerială a OSCE de la Viena. Vineri, la Chişinău, vicepremierul pentru reintegrare, George Balan, urmează să se întâlnească cu negociatorul-şef din partea Tiraspolului, Vitali Ignatenco. Despre şansele rezolvarii conflictului transnistrean o discuție cu Ion Leahu, fost reprezentant al Moldovei in Comisia Unificată de Control.

Ion Leahu
Ion Leahu

Europa Liberă: Discutăm în ajunul întâlnirii de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementare transnistreană de la Chișinău și Tiraspol, domnii Gheorghe Bălan și Vitalie Ignatiev. Credeți că se va decide soarta podului Gura-Bîcului – Bîcioc?

Ion Leahu: „Nu, este exclus.”

Europa Liberă: Există un proiect de decizie pentru a fi deschis acest pod dintre localitățile Gura-Bîcului - Bîcioc.

Ion Leahu: „Dacă ați observat, partea transnistreană condiționează soluționarea acestei probleme prin două aspecte: în primul rând, să fie garantat faptul că acest pod nu va fi utilizat în scopuri militare. Dar Chișinăul trebuie să-și scuipe în demnitatea sa ca să meargă la discuții pe acest subiect. Ce înseamnă să garantăm noi că acest pod nu va fi utilizat într-un mod sau altul?

Adică două poduri, pe care tot ei le-au explodat, pe care Uniunea Europeană din banii ei le-a reconstruit – de la Vadul-lui-Vodă și Dubăsari – acelea a fost posibil de dat în folosință, dar acesta trebuie numaidecât de condiționat… Înseamnă că ei, din start, știu că Chișinăul nu va accepta aceste cerințe insultătoare și merg la acest lucru pentru că apoi să demonstreze că „iată, noi am fost disponibili, noi am găsit modalitatea să activizăm procesul de negocieri prin această mare cedare, iar Chișinăul, ca întotdeauna, ne-a refuzat”.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:50 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dar se pare că chiar premierul Pavel Filip, după ce s-a întâlnit cu reprezentanții mediatorilor și observatorilor în procesul de negocieri în formatul 5+2, a spus că ar exista progrese făcute pentru deschiderea podului de la Gura-Bîcului. Și a doua problemă e cea care ține de recunoașterea diplomelor de studii în regiunea din stânga Nistrului.

Ion Leahu: „Da, din păcate, l-am auzit pe domnul Filip și m-a mirat faptul că dumnealui a enumerat, practic, tot șirul de probleme care este scris în Protocolul de la Berlin, chipurile că s-ar crea condiții ca aceste înțelegeri să fie realizate. Nu știu, nu pot să critic, nu pot să aduc careva argumente și să judec din care motiv domnul Filip a considerat necesar să facă asemenea afirmații.”

Europa Liberă: Aceste declarații se fac în ajunul reluării negocierilor în formatul 5+2, negocieri care nu s-au mai ținut de peste un an de zile și poate se încearcă o doză de optimism să se aducă la masa de discuții?

Ion Leahu: „A fost un lucru extraordinar de minunat: președinția austriacă a OSCE a manifestat o atitudine foarte și foarte cumsecade față de procesul de negocieri și față de situația în genere. Ei le-a spus franc negociatorilor: „Ori discutăm problema pentru care, în principiul, este creat formatul 5+2, adică statutul politic al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova, ori nu discutăm deloc nimic, nu pierdem timpul și nu pierdem mijloacele financiare.”

Europa Liberă: Înainte de sfârșitul acestui an, sub președinția Austriei la OSCE, credeți că lucrurile vor reveni la normalitate?

Ion Leahu: „Ele nu pot să revină la normalitate. Însă sunt schimbări foarte importante. Eu m-am bucurat foarte mult de activitatea Guvernului în 2016 și, în special, în 2017. Am în vedere decizia Curții Constituționale referitoare la caracterul prezenței aici a Armatei a 14-a, adică a GOTR-ului, am în vedere adresarea Parlamentului Republicii Moldova către ONU…”

Europa Liberă: Ca să fie inclusă pe agenda ONU evaluarea trupelor ruse din stânga Nistrului.

Ion Leahu: „Da. În pofida faptului că Rusia a utilizat toate pârghiile de care dispune și problema a fost retrimisă din Adunarea Generală în unul din comitetele ONU, totuși nici asta nu-i puțin. Faptul că totuși nu ne-au refuzat categoric, definitiv, deja înseamnă că față de Moldova este o altă atitudine. Și respectiv și la felul în care se comportă și Moldova.

Și iată atunci când sunt primele succese foarte firave, foarte fragede, când este trasată linia principală în comportamentul cu Transnistria și cu Moscova, Chișinăul dă înapoi, bate în retragere.”

Europa Liberă: Aveți și o explicație? Poate, totuși, s-a lăsat coșul politic și s-a revenit la celelalte probleme? Pentru că înregistrarea automobilelor în stânga Nistrului, asigurarea conexiunii telefonice dintre cele două maluri ale Nistrului, transportarea produselor și mărfurilor pe calea ferată, inclusiv prin regiunea transnistreană – sunt probleme care așteaptă de mult timp să fie soluționate.

Ion Leahu: „99,95% dintre aceste probleme țin de interesul transnistrenilor. Mai mult ca atât, ele au apărut datorită faptului că guvernarea transnistreană așa a dorit. Spre exemplu, ruperea relațiilor telefonice. De câte ori Chișinăul a propus o variantă, a doua, a treia, a patra! De câte ori noi am plecat la Varnița când Serbov încerca să conecteze măcar Varnița ...”

Europa Liberă: Serbov fiind fostul primar al localității.

Ion Leahu: „Da. Și, practic, cu arma în mână ei au împiedicat omul acela să facă lucrul ăsta. Și acuma ce? Acum Chișinăul trebuie să plătească, probabil, sau să facă altceva, ca să reconecteze aceste teritorii la o rețea comună.

Eu nu văd absolut niciun sens. Fix aceeași situație e și cu plăcuțele de înmatriculare, și cu diplomele. Asta totul este numai la cheremul Transnistriei și, în special, a grupării care se află acolo la guvernare. Ei o să formeze bagajul politic pentru următoarele alegeri. Noi îi ajutăm.”

Europa Liberă: Se părea că dialogul dintre Igor Dodon și Vladimir Krasnoselski era mai cu perspectivă de a se ajunge la un compromis. Dar iată că, într-un ultim interviu acordat pentru agenția rusă TASS, Igor Dodon l-a atacat, într-un fel, pe liderul tiraspolean, spunând că strategia politicienilor de acolo este de a tensiona situația și de a solicita ajutor Moscovei, inclusiv financiar, adică să aibă un motiv ca să obțină mai mulți bani.

Ion Leahu: „Domnul Dodon are o pregătire anumită și el știe a utiliza situația, expresiile și așa mai departe. El nu a făcut altceva decât i-a răspuns lui Krasnoselski la afirmația aceluia care a spus franc – „cu Chișinăul trebuie de stat la vorbă, însă trebuie să vorbim cu cei care au puterea de a decide”. El a spus mai deocheat – „au puterea de a decide ceva”. Dar important este altceva – că Krasnoselski s-a convins că Dodon, la momentul actual, nu are posibilitatea de a decide nimic.

Deci, de ce să nu ia el încă câteva bile pozitive în ping-pongul ăsta politic, atacându-l pe Dodon? Dodon a luat și el, însă incomparabil mai puține.”

Europa Liberă: Și dacă se tensionează relația Igor Dodon – Vladimir Krasnoselski, asta înseamnă că va fi afectat procesul de negocieri?

Ion Leahu: „Nicidecum. Krasnoselski doar a spus: „Contactăm la Chișinău pe acei care au puterea de a lua decizia”.

Europa Liberă: Îl îndepărtează pe Igor Dodon în general, de la acest proces de negocieri?

Ion Leahu: „Dar el nici nu a fost. Faptul că au avut loc câteva întâlniri între dânșii și s-au schimbat careva vorbe, au spulberat toate consecințele din momentul acela când, practic, a fost demonstrat că Igor Dodon nu este persoana sau funcționarul acela care ar putea să ia decizii, mai ales decizii în favoarea intereselor Transnistriei. De aceea ei nu o să piardă timpul în discuții cu Dodon.”

Europa Liberă: Dar acest subiect Igor Dodon l-a discutat de șase ori cu Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, care a spus că Federația Rusă este disponibilă să identifice o soluție pentru criza transnistreană.

Ion Leahu: „Ei demult au identificat-o. Demult. Și ei așteaptă numai momentul când Dodon o să fie plenipotențiar, adică o să aibă majoritatea în Parlament, o să formeze Guvernul și atunci o să pună pe masă varianta Kazak 2 sau 3 și o să se mimeze un dialog și trupele ODKB, adică a Organizații pentru securitate vor veni la Chișinău, în Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Leahu, dumneavoastră treziți îngrijorare prin această declarație. La modul cel mai serios, totuși, se poate vorbi despre o soluționare a problemei transnistrene în viitorul apropiat?

Ion Leahu: „Depinde ce vedem prin această afirmație – soluționarea. Soluționarea, spre exemplu, eu o văd, și la fel și majoritatea oamenilor care gândesc ca mine, printr-un singur mod: Transnistria devine parte componentă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Peste noapte nu poate să devină.

Ion Leahu: „Nu, dar eu am în vedere ca formulă. Noi închidem ochii la multe lucruri și acceptăm ca ei să-și formeze acolo o guvernare gen ceea pe ce o are Găgăuzia. Dar mai departe niciun fel de cotă în Parlament, cotă în Guvern și așa mai departe. Este o regiune ca toate raioanele Republicii Moldova, cam așa cum este legea din 2005. Iată atunci legea din 2005 va fi solicitată.”

Europa Liberă: Igor Dodon spune altceva în același interviu pentru agenția rusă de știri, că ar trebui să se aștepte ca Rusia și Occidentul să se înțeleagă ca să demonstreze aceeași poveste de succes în Moldova. El zicea că în următorii doi-trei ani ar putea să apară o fereastră geopolitică. Dumneavoastră ce părere aveți?

Ion Leahu: „Noi trebuie să uităm de formula aceasta – că Rusia ar putea să înțeleagă că Occidentul vizavi de soarta Republicii Moldova. Rusia demult a hotărât care este soarta Republicii Moldova și a expus-o în 2007, la Munchen, în declarația lui Putin, când el a declarat, fiind prim-ministru, că Republica Moldova este parte a teritoriului care formează interesele strategice ale Federației Ruse și ea nu va ceda acest teritoriu.”

Europa Liberă: Declarația a fost făcută până a se tensiona relația ruso-ucraineană.

Ion Leahu: „Situația cu Ucraina, în primul rând, nu a apărut din senin. Dacă vă amintiți, insula Tuzla a fost mult mai înainte de 2014. Așa că problema asta nu este scoasă din context. Este, din contra, într-un context de mai lungă durată. Asta-i una.

Și a doua: Occidentul face ce poate. El ne dă bani, el ne susține, el ne încurajează. Însă nu poți să dai la infinit persoanei care nu vrea și nu știe să accepte ajutorul.”

Europa Liberă: Și persoana asta fiind...

Ion Leahu: „…guvernarea de la Chișinău, da. Au trebuit să treacă 27 de ani ca, în sfârșit, Curtea Constituțională să se pronunțe referitor la statutul acestor forțe armate, aflate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Mai trebuie încă 27 de ani ca Chișinăul, în sfârșit, să ia o decizie la nivel de Parlament, că operațiunea de pacificare a încurajat statalitatea transnistreană și ea împiedică, dar nu asigură, pacea pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Deci, pentru Austria este un eșec că nu a putut să reactualizeze formatul de negocieri 5+2?

Ion Leahu: „Austria are un succes enorm prin faptul că ea a demonstrat că nu poți apela la lup ca el să păzească stâna de oi. Trebuie de găsit o altă modalitate pentru a păzi stâna de oi. Și iată că Austria, în principiu, a demonstrat: ori lucrăm, ori ne încadrăm toți în normele care sunt prevăzute de statutul formatului 5+2, ori nu facem nimic, nu amăgim lumea, nu ne amăgim pe noi.

Și eu gândesc, eu sper foarte mult, că succesorul Austriei va promova în continuare acest punct de vedere.”

XS
SM
MD
LG