Linkuri accesibilitate

Satele Bugeacului își dezvoltă infrastructura pe bani europeni


La Bugeac

Uniunea Europeană a aprobat zilele trecute un nou ajutor macrofinanciar pentru guvernul moldovean, bani care vor veni dacă acesta îndeplinește toate condițiile, dar de mulți ani, Uniunea Europeană derulează în Republica Moldova și proiecte la nivelul unor mici comunități și sate. Numai în autonomia găgăuză și raionul Taraclia are peste 40 de asemenea proiecte de infrastructură, pe care le realizează cu ajutorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, iar joi a dat în exploatare un apeduct și o grădiniță reconstruite, în satele Bugeac şi Cealîc.

Pentru 340 de gospodării din satul Bugeac, situat lângă Comrat, ajutorul acordat de Uniunea Europeană este o sintagmă cât se poate de concretă şi perfect sesizabilă. Ani de zile sătenii aveau la robinet apă în două cu rugină, urât mirositoare şi pe-deasupra oprită când le era viața mai dragă. Astăzi au apă potabilă de foarte bună calitate. În cadrul aceluiași program - „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia şi Taraclia” - au fost reparaţi 700 de metri de drum care duc spre şcoală.

Două treimi din suma necesară au fost bani europeni, contribuția locală a fost acoperită de administrația autonomiei găgăuze. Anterior tot din bani europeni a fost reparat apeductul în cealaltă jumătate de sat.

De ce această problemă este rezolvată abia acum, după aproape 20 de ani de chin, am întrebat mai mulți localnici. Unii interlocutori au spus că ar fi din cauza faptului că satul lor e unul mic. Alexei Victor admite că nici administrația publică locală nu a acordat suficientă atenție.

Nicolai Dudoglo (stânga), Pirkka Tapiola (centru) și Irina Vlah
Nicolai Dudoglo (stânga), Pirkka Tapiola (centru) și Irina Vlah

„Pentru a-i ţine pe oameni aici, trebuie să fie create anumite condiţii. Înțelegeți pentru a dezvolta agricultura – parcă avem o ţară agrară – avem nevoie de oameni, ca să avem oameni în sate trebuie condiții de viaţă, adică apă, locuințe, asta trebuie să facă. Dacă de asta se vor ocupa, se va dezvolta şi ţara, altfel nu vom avea parte de succes”.

Mai mulţi locuitori ai satului Bugeac au prins gustul schimbărilor şi au stabilit o lista de priorități, pentru orice eventualitate, dacă Uniunea Europeană va continua să dea bani pentru satul lor. E adevărat însă că nu toți localnicii sunt dispuşi să vină cu partea lor de contribuție.

Natalia Navin: „Acum după prioritate eu cred că a doua problemă este canalizarea. Avem un sistem de canalizare din timpul Uniunii Sovietice, care este însă într-o stare deplorabilă. O bună parte din dejecții curge în câmp, copii merg pe acolo…”

Ivan Sarioglo: „Mulţumesc foarte mult başkanului, reprezentanților UE. Vom aştepta noi proiecte. Însuși domnul Tapiola a participat, asta vorbeşte despre multe”.

Ivan Sarioglo
Ivan Sarioglo

Europa Liberă: Schimbă atitudinea?

Ivan Sarioglo: „Sigur că schimbă, se pare că se poate de trăit bine, ca în Europa, condițiile trebuie să fie bune. Ar mai fi drumurile, medicina. Să sperăm că ne vor ajuta mai departe”.

Elena Terzi: „Eu cred că acest ajutor trebuie să vină de sus, trebuie să se gândească la oamenii de la sate. Avem salarii foarte mici, e puţin probabil să ne ajungă să facem asemenea renovări din banii noştri. Poate 10% din locuitori ar fi în stare, dar nu toţi”.

Primarul satului Bugeac, Nicolai Dudoglo, spune că oamenii nu prea au bani pentru contribuții, în schimb sunt săritori şi dau o mână de ajutor atunci când e cazul.

La Cealîc, Taraclia, o comună de numai 900 de oameni, vechea grădiniţă şi-a redeschis uşile după renovare. Preşedintele raionului Taraclia, Chiril Tatarlî, spune că autoritățile centrale au oferit 20% din valoare proiectelor, partea comunităților locale în calitate de contribuție. El consideră că nu este cazul să meargă cu plocon la centru pentru a cerşi bani de vreme ce toate impozitele ajung în visteria statului. Totuşi, Tatarlî nu neagă că negocierile şi vizitele dese la Chişinău dau rezultate, sperând că autoritățile centrale vor oferi celor locale suficientă autonomie ca acestea să-şi stabilească singure prioritățile.

La Cealîc
La Cealîc

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, le-a spus locuitorilor din autonomia găgăuză şi din raionul Taraclia că UE are un singur interes în Republica Moldova – ca oamenii să trăiască mai bine, să vadă speranțe într-un viitor mai bun în satele lor, să aibă perspectiva unor locuri de muncă şi servicii sociale calitative. Într-un cuvânt, să fie motivați să rămână acasă. Graţie acestui fapt, a afirmat diplomatul, comunitatea europeană va avea în viitor mai multe proiecte mici, care sunt mai vizibile decât susținerea unor reforme ori asistența macrofinanciară dată executivului.

L-am întrebat pe Pirkka Tapiola de ce este tot mai răspândită prejudecata că banii daţi în ultimii ani de UE au fost furaţi.

„Nimic nu a dispărut. Cred că este un mit care a început ceva vreme în urmă. Am făcut o greșeală în comunicarea noastră, deoarece noi totdeauna anunțam sumele pe care eram dispuşi să le acordăm, dar diferența, în perioada 2007-2015, între ceea ce am transferat şi ceea ce eram dispuși să alocăm este de circa 60%. Înseamnă că banii nu au dispărut, ei nu au fost transferați, pentru că ori proiectele nu erau gata, ori reformele nu se făceau. Ar fi trebuit să vorbim mai mult despre asta”.

Cele peste 40 de proiecte în satele din zona Bugeacului includ obiective de aprovizionare cu apă, tratare a apei, servicii municipale oferite mai multor localități, reparaţia primăriilor, caselor de cultură şi altor clădiri cu menire socială. Este primul proiect de asemenea anvergură în această regiune, primele raze de soare, le-au zis locuitorii de la Cealîc.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG