Linkuri accesibilitate

Summitul UE - Parteneriatul Estic se va desfășura fără Lukașenka


Aleksandr Lukaşenka la cules cartofi, la reședința sa prezidențială de lângă Minsk, august 2017

Rămâne de văzut dacă va fi acceptat amendamentul maghiar care menționează situația minorităților din Ucraina în contextul noii legi a educației.

Aleksandr Lukaşenka, preşedintele Bielorusiei a refuzat invitația de a participa la summitul Parteneriatului Estic de vineri, 24 noiembrie, de la Bruxelles, după ce primise pentru prima oară o invitație, în urma ridicării sancţiunilor impuse țării sale.

La summit vor participa şefi de stat şi de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, dar şi liderii celor şase ţări din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina). Mai puțin însă Lukașenka, după ce ministerul de Externe de la Minsk a anunţat că țara va fi reprezentată la reuniune de Vladimir Makei, ministru de Externe.

În 2016, UE a ridicat majoritatea sancţiunilor impuse Belarusului, după ce autorităţile de la Minsk au dispus eliberarea unor oponenţi ai regimului Lukaşenka, moment perceput ca o deschidere din partea preşedintelui Berlarusului, care se află la conducerea ţării din 1994.

Într-un comunicat, diplomația belarusă subliniază că această invitație „reflectă progresele din relațiile dintre Belarus și UE, după o lungă perioadă de dezacorduri”, fără a preciza de ce Aleksandr Lukașenko nu va da curs invitației.

Până acum, Lukașenka a fost numit în permanență, prin cancelariile occidentale, „ultimul dictator al Europei”.

Parteneriatul Estic al celor șase țări cu Uniunea Europeană există din 2009. O vreme a părut că el se va destrăma rapid, sub presiunea Rusiei, presiune aplicată de Moscova diferit de la o ţară la alta. Cele şase ţări s-au împărţit în două grupe: cele care continuă să se apropie de Europa şi care au semnat câte un Acord de asociere cu UE: Moldova, Georgia şi Ucraina şi celelalte trei – Armenia, Azerbaidjan şi Belarus, care au trebuit să renunţa la această apropiere de UE.

Belarus şi Armenia au fost obligate să se alăture Uniunii Vamale cu Rusia. Armenia a încercat o vreme să menţină ambele opțiuni deschise, sperând să poată semna un acord şi cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil. O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, lucru la care se mai adăugau şi probleme politice.

Cât despre Azerbaidjan, un regim dinastic autoritar, care se finanţează din mana resurselor petrolului şi gazelor, regimul de la Baku încearcă să păstreze o balanţă între Rusia şi Occident. Occidentalii, la rândul lor, caută să menajeze acest important furnizor de hidrocarburi, deşi regimul politic din Azerbaidjan se deosebeşte prea puţin de cel din Bielorusia.

În sfârşit, Belarusul lui Aleksandr Lukaşenka, după ce a fost supus sancţiunilor europene, beneficiază acum de o acalmie politică, jucând rolul vecinului stabil şi organizând întâlnirile care s-au încheiat cu acordurile de la Minsk dintre Ucraina şi Rusia.

Documentul final va căuta să evite menționarea conflictelor locale, în special cel dintre Armenia și Azerbaidjan. La fel, rămâne de văzut dacă va fi acceptat amendamentul maghiar care menționează situația minorităților din Ucraina în contextul noii legi a minorităților.

În sfârșit, se va propune, conform documentului încă neadoptat, crearea unui școli a Parteneriatului Estic, bazată cel mai probabil la Tbilisi, în Georgia.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG