Linkuri accesibilitate

Barierele fizice descurajează cel mai mult integrarea în societatea a persoanelor cu nevoi speciale (Video)


Experții Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități au monitorizat cum respectă autoritățile angajamentele asumate în fața partenerilor europeni.

În urma semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova s-a angajat să asigure politici incluzive pentru persoanele cu dizabilități în domenii precum angajarea în câmpul muncii, securitatea socială și reducerea sărăciei. Experții Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități constată într-un studiu de monitorizare că în perioada 2014-2017 au fost realizate circa 30 la sută din acțiuni, altele fiind restante sau în proces de îndeplinire.

Apariția unor servicii comunitare, precum locuința protejată, asistența parentală sau personală pentru persoanele cu nevoi speciale a împiedicat trimiterea acestora în instituții specializate, care nu mai sunt acceptate de strategiile moderne de asistență socială. Totodată aceste servicii au făcut mai lesnicioasă integrarea în comunitate a persoanelor care până nu demult erau sortite izolării între pereții unor instituții de tip rezidențial. Este una din reușitele pe care experții o trec în contul autorităților, cu precizarea că aceste servicii trebuie dezvoltate în continuare.

Studiul de monitorizare al Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:22 0:00
Link direct

Autorul monitorizării, Ion Cibotărică din cadrul Centrului de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Dizabilități, a mai salutat aprobarea unor acte normative care ar urma să faciliteze, bunăoară, acordarea ajutorului social.

De cealaltă parte, însă, notează expertul, autoritățile întârzie să reacționeze corespunzător și prompt la cazurile de tortură și rele tratamente din spitalele de psihiatrie, persoanele din custodia statului fiind în afara unui mecanism eficient de protecție:

„Din toate cazurile de tortură care înregistrează anual, doar un procent sunt cazuri înregistrate în spitale de psihiatrie sau în internatele psihoneurologice. Aceasta dovedește nu că nu sunt astfel de cazuri, ci dovedește, din contră, că ele nu se documentează și persoanele care sunt plasate în aceste instituții nu au acces la o modalitate de depunere a plângerilor.”

Ca orice părinte...
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:11:59 0:00

Experții trag un semnal de alarmă, deși din 2016 a fost instituit un mecanism național de prevenire a torturii. Ei cred că procurorii, judecătorii și reprezentanții organelor de drept ar trebui instruiți despre cum ar trebuie să interacționeze cu persoanele cu dizabilități astfel încât să nu dăuneze.

Printre domeniile cu restanțe a fost menționată educația profesională, care nu e la îndemâna tuturor. Dar și accesul la justiție, sălile de judecată fiind frecvent inaccesibile utilizatorilor de scaun rulant...

Ion Cibotărică susține că există mai multe inițiative legislative bune, însă promovarea lor la nivel de executiv încă trenează. Activistul a menționat proiectul care ar urma să ușureze angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități:

„Dorim să atenționăm în mod special că în prezent guvernul examinează proiectul legii privind ocuparea forței de muncă care conține două măsuri importante. Una este angajarea asistată pentru persoanele cu dizabilități și alta este subvenționarea creării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, astfel angajatorii vor primi subvenții pentru faptul că creează locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități sau angajează persoane cu dizabilități. Deci este foarte important ca acest proiect să fie dus la bun sfârșit, să fie aprobat de parlament și aceste două măsuri să fie păstrate în varianta finală a proiectului.”

Vitalie Meșter, directorul executiv al Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, constată că în multe cazuri îmbunătățirile s-au produs deocamdată doar la nivel legal. În alte situații însă, schimbările nu au ajuns nici măcar al această etapă. Vitalie Meșter susține că barierele fizice, ce țin de infrastructura neadaptată, descurajează cel mai mult integrarea în societatea a persoanelor cu nevoi speciale:

Drumul greu spre școală
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:11:30 0:00

„Vorbim atât despre condiții de accesibilitate pentru persoane cu dizabilități de vedere, cât și de persoane cu dizabilități locomotorii. Vorbim despre acces la infrastructură fizică, ce ține de mobilitatea persoanei, deci mobilitatea și independența, autonomia persoanei. Până la urmă, asta duce la demnitate, respectarea demnității umane.”

Principala doleanță a experților este ca autoritățile de la Chișinău să-și ducă la bun sfârșit toate angajamentele asumate în fața partenerilor europeni, fără să le aleagă pe cele mai lesnicioase ori numai să mimeze punerea lor în aplicare. Printre domeniile cu restanțe a fost menționată educația profesională, care nu e la îndemâna tuturor. Dar și accesul la justiție, sălile de judecată fiind frecvent inaccesibile utilizatorilor de scaun rulant. Cu acestea și alte dovezi în față, respectarea drepturilor omului poate fi pusă la îndoială. Statistica deciziilor Consiliului pentru egalitate din ultimii ani arată că persoanele cu dizabilități sunt printre cele mai discriminate în societate.

XS
SM
MD
LG