Președintele Igor Dodon a semnat recent un decret privind declararea anului 2018 drept anul Ștefan cel Mare și Sfânt, Domnitor al Moldovei. Un comunicat al președinției anunță că această inițiativă este un semn de apreciere a activității sale de apărător al neamului moldovenesc. Alții tălmăcesc însă intenția președintelui drept o tentativă de a eclipsa împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
Potrivit decretului publicat de președinție, inițiativa lui Igor Dodon rezultă din „necesitatea cultivării spiritului patriotic în rândul cetățenilor”, și pornește de la premisa, menționează președintele, că ,, Ștefan cel Mare a fost un apărător al statalității, creștinătății și al statului moldovenesc”. Fostul vicepremier Victor Stepaniuc, membru al comisiei de „expertiză istorică” de pe lângă președinție se declara convins ca aceasta inițiativă va contribui la coeziunea socială, întrucât, spune el, Ștefan cel mare este simbolul de stat al Republicii Moldova:
„Noi trecem acum puncte grele din punct de vedere social și economic. În timpurile grele societatea trebuie cumva mobilizată și prin vorbe, și prin simboluri și prin acțiuni concrete. Mie mi se pare că este o inițiativă favorabilă pentru societatea noastră atât timp cât noi nu vorbim despre lucruri care ne-ar dezbina. Ștefan cel Mare, simbolul acesta al Moldovei contemporane este probabil unicul simbol al nostru care nu ne dezbină.”
Vorbind despre Ștefan cel Mare ca parte a discursului politic, istoricul Virgil Pâslariuc menționează într-un comentariu că este personalitatea care „a alimentat de-a lungul anilor atât discursul pro-occidental românesc, cât şi pe cel al „moldoveniştilor” pro-ruşi.” Astfel, scrie Virgil Pâslariuc într-un articol din revista historia.ro, imaginea domnitorului a fost ridicată la nivel de simbol în timpul mișcărilor de eliberarea națională, iar după 1991 devine treptat caracteristică importantă a proiectului identitar moldovenesc, promovat de puterea comunistă.
Referindu-se la inițiativa lui Igor Dodon, istoricul remarcă faptul că anul 2018 nu are nici o conexiune calendaristică cu domnia lui Ștefan cel Mare și este în opinia sa o tentativă de a deplasa atenția de la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, o mișcare din agenda politică a președintelui:
„De fapt, clasa noastră politică neavând un proiect durabil pentru viitor, dar nici pentru prezent, ei încearcă să paraziteze pe trecut, să mobilizeze electoratul în jurul unor figuri simbolice ale trecutului, reinventează un trecut glorios. Și asta este toată problema lor, de fapt. Noi înțelegem foarte bine că lumea este dezamăgită, lumea pleacă și atunci ei încearcă cumva să mimeze loialitatea față de stat.”
Virgil Pâslariuc considera că inițiativa președintelui Dodon va amplifica pe parcursul anului viitor disputele pe subiectele identitare din societatea moldovenească.
De cealaltă parte, Victor Stepaniuc crede că oponenții președintelui și ai statalității moldovenești n-au argumente, întrucât, zice el, Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei.
Înainte, dar și după preluarea funcției de șef al statului, Igor Dodon s-a poziționat ca un oponent al mișcărilor care pledează pentru unirea cu România iar recent şi-a reiterat dorinţa de a interzice prin lege unionismul.
Istoricul Virgil Pâslariuc crede că invocarea unor evenimente și simboluri din trecut, cu intenția de a obține capital politic este deja o miză greșită: în primul rând pentru că există o saturație și apoi pentru că cei mai mulți dintre cetățeni sunt interesați de proiectele care i-ar ajuta să trăiască mai bine și mai puțin zisele mituri.
