Linkuri accesibilitate

Tineretul american între libertatea de exprimare și „corectitudinea politică”


Studenți protestînd pe campusul Universității California

Studii recente arată că nu mai mult de 20% dintre studenți sînt intransigenți cu manifestări care se opun convingerilor lor.

Societatea americana este divizata politic. Dar ce se intimpla cu cei care vin din urma, tinerii? Sint ei mai mult sau mai putin toleranti fata de idei opuse si provocatoare? O relatare a pusa corespondentului Europei Libere la Washington.

Universitatile americane sint locuri care, prin traditie, ofera un spatiu pentru dezbateri sociale si politice. Militantismul anilor ’60 a fost inlocuit cu apatie, in deceniile care au urmat, dar se pare ca acum activismul politic renaste.

Terenul cel mai recent de confruntate este intre grupari care proclama suprematia albilor si Antifa, o organizatie declarat anti-fascista. Multe dintre colegiile americane sint dominate de stinga politica si in acest context au existat si continua sa existe imprejurari in care anumitor persoane nu li se permite sa vorbeasca public, in campus, din cauza opiniilor lor politice, considerate ofensatoare si nocive.

Asa numita «corectitudine politica» este si ea o trasatura prezenta in campusuri. Exemplu este o universitate la care studentii s-au revoltat pentru ca mincarea oferita la cantina nu era – spuneau ei - suficient de «natural asiatica», asta fiind considerat ca o dovada de aroganta culturala.

Studii recente arata insa ca nu mai mult de 20% dintre studenti sint intransigenti cu manifestari, care se opun convingerilor lor. Aceasta colectivitate dura considera si ca e permis sa folosesti violenta impotriva unui vorbitor cu care nu esti de acord. Este un procent redus, dar se constituie intr-un grup de presiune puternic.

De exemplu la Universitatea Yale, 42% dintre studenti spun ca prefera sa nu-si faca cunoscute optiunile despre politică, chestiuni rasiale sau religie, din cauza atmosferei din campus. Cifra este de 71% intre studentii conservatori de la Yale.

In anii ’60, studentii vroiau ca administratorii universitatilor sa nu se amestece. Acum le cer sa intervina chiar si in programa unor cursuri pentru a promova un principiu sau altul.

Primul amendament la Constitutia americana permite libera exprimare, inclusiv retorica care are la baza ura, atita timp cit nu e insotita de violenta. Curtea Suprema a stabilit ca libertatea academica este o valoare, care deriva din amendament. Apararea dreptului la libera exprimare e costisitoare.

Recent, cheltuielile de securitate pentru invitatul conservator Ben Shapiro au costat universitatea Berkeley $600,000. Multe dintre personalitatile controversate au interesul de a provoca conflict, asta le ridica vizibilitatea.

Intr-o recenta scrisoare catre studenti, Universitatea Chicago arata ca nu se lasa intimidata, continuind „nu vom anula vorbitori controversati si nu sprijinim crearea de asa zise spatii de confort, ferite de realitatile sociale cu care America e confruntata”. S-au inmultit scolile care au o atitudine similara.

Universitatile – sustin adeptii liberei exprimari – trebuie sa ramina un teren fértil pentru dezbateri deschise, pregatind tineri pentru o realitate din care controversele si excesele nu lipsesc.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG