Linkuri accesibilitate

Eugenia Halus: „Fără creativitate e greu să conduci o școală în regiunea transnistreană” (VIDEO)


Imagine generică.

Spinoasa problemă a cărților în limba română din regiunea transnistreană

Biroul de politici pentru reintegrare de la Chișinău a lansat o campanie de colectare de cărți în grafie latină pentru cele opt școli cu predare în limba română din stânga Nistrului. Cum misiunea biroului vizează reintegrarea întregii regiuni transnistrene, Natalia Sergheev s-a interesat și de ce campania nu este adresată tuturor școlilor de acolo.

Eugenia Halus conduce Liceul Evrika din orașul Rîbnița chiar de la înființare, adică de aproape 30 de ani. Directoarea îmi dă de înțeles că nicio zi din aceste trei decenii nu a fost fără provocări, dar într-un final orice obstacol are valoare instructivă, pentru cine vrea să învețe. Eugenia Halus spune că actualmente are în grija 170 de elevi, care sunt asigurați cu materiale didactice, doar ca pe rafturile bibliotecii școlare ar mai fi suficient loc pentru cărți.

„Nu suntem asigurați totalmente cu literatură cât privește curriculumul național la limba și literatura română. Este vorba despre clasicii literaturii române, este vorba de dicționare la limba engleză, mai sunt și alte titluri. Vom face o reevaluare și voi expedia informația la minister. Este nevoie și de beletristică, dar mai mult este nevoie de literatură pentru programa școlară, pentru curriculumul național.”

Fără creativitate e greu să conduci o școală în regiunea transnistreană, a adăugat Eugenia Halus. Iată ce soluții are liceul Evrika atunci când ajunge cuțitul la os:

„Noi conlucrăm cu direcția învățământ, tineret și sport Rezina, conlucrăm cu bibliotecile raionului Rezina, sunt situații când facem schimb vremelnic de manuale pe un an de zile și ne descurcăm.”

E o situație bine cunoscută de managerii celor opt școli moldovenești din regiunea transnistreană.Transportarea manualelor și cărților în grafie latină peste Nistru este mereu complicată. E o formă de presiune exercitată de autoritățile tiraspolene asupra școlilor cu predare în limba română. În pofida existenței unui protocol care prevede că nu se vor pune piedici în asigurarea instituțiilor cu cele necesare, acesta este frecvent ignorat.

Ca să ușureze cât de puțin accesul tinerilor din stânga Nistrului la cărți în grafie latină, autoritățile de la Chișinău au lansat un apel pentru donații de literatură. Ivan Țurcan, consultant principal de la Biroul de politici de reintegrare:

„Copiii ar trebui să-și desfășoare procesul de studiu la fel cum își desfășoară procesul de studiu și pe malul drept. Respectiv, în condițiile în care bibliotecile acestor școli au insuficiente manuale sau librăriile din regiune nu dispun într-o măsură suficientă pentru a face față necesităților acestor copii, noi suntem deschiși să-i ajutăm pe ei, și de asta am lansat această campanie.”

Însă campaniile cu miza pe educație sunt doar un prim ghiocel în iarna lungă a relațiilor dintre malurile Nistrului. Domeniul culturii rămâne să fie unul cu provocări, afirmă experții. Jurnaliști, politicieni, apărători ai drepturilor omului continuă să obțină acces cu greu în stânga Nistrului. În septembrie anul trecut, maestrului Eugen Doga i s-a interzis să se reîntoarcă în satul natal cu elicopterul. El era însoțit de o echipă de cineaști, care urma să-i filmeze casa părintească din satul Mocra, raionul Rîbniţa.

Unele voci spun că există vorbitori de limba rusă și ucraineană care caută cu lumânarea o carte în limba română, engleză sau franceză. Și nu e vorba doar de tineri. Părinți și bunei vor să le ofere copiilor cunoștințe în mai multe limbi, ca aceștia să ajungă la universitățile de la Chișinău și de peste hotare. Dar speranțele localnicilor din stânga Nistrului nu se rezumă la asta, spune directorul executiv al Asociației Promo-LEX Ion Manole, expert pe drepturile omului din regiunea transnistreană:

„În primul rând, locuitorii de acolo așteaptă garanții, garanții că statul nu-și dorește doar o integrare lingvistică sau doar o integrare fizică, să spunem așa, ci o integrare pas cu pas și în toate domeniile, prin garantarea drepturilor și prin garantarea libertăților lor de către statul Republica Moldova, sau cel puțin să vedem că statul nostru întreprinde măsuri, are o strategie, are măsuri foarte clare prin care toate persoanele care au nevoie de ajutorul statului nostru beneficiază și pot beneficia eficient de aceste garanții și protecție. Cu siguranță, loialitatea lor și atitudinea lor se va schimba.”

Până la urmă, cum asigurăm că sprijinul pentru un grup nu e în detrimentul altuia? Cum îi integrăm sub umbrela valorilor culturale bazate pe limba română și pe vorbitorii de limba rusă și ucraineană din stânga Nistrului?

Ion Manole spune că un prim pas ar fi deschiderea ușilor bibliotecilor acestor opt școli pentru toți doritorii. Poate în acest mod, cineva ar avea plăcerea să răsfoiască pentru prima dată Abecedarul lui Grigore Vieru. Personal, anume asta voi pune în desaga cu donații, care sunt acceptate la Casa Guvernului, până pe 31 martie.

XS
SM
MD
LG