Linkuri accesibilitate

Sorina Macrinici: „Mecanismul 2% este un fel de termometru pentru măsurarea activismului civic din ţară”


Interviul dimineții cu directoarea de programe de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

2018 este al doilea an în care cetățenii din R. Moldova pot direcționa 2% din impozitul pe venit unor organizații obștești sau culte religioase. Anul trecut mai puţin de 2% din contribuabili au făcut uz de acest mecanism și au donat aproape trei milioane de lei organizațiilor non-profit. E mult sau e puţin? vom afla în interviul de peste câteva minute cu directoarea de programe de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Sorina Macrinici, care a analizat într-un studiu rezultatele primului an de implementare a mecanismului 2%.

Interviul dimineții: cu Sorina Macrinici (CRJ)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:07 0:00
Link direct

Sorina Macrinici: „În primul rând, am observat că interesul pentru acest mecanism a crescut în 2018 comparativ cu 2017. Cu nouă mii de persoane mai multe au desemnat în 2018. Acest lucru este îmbucurător. Una din concluziile principale ar fi că acest mecanism nu este suficient să asigure sustenabilitatea financiară.

Sorina Macrinici
Sorina Macrinici

Sumele medii primite de organizații sunt mici, cu puține excepții. Experiența internațională la fel ne arată că sumele primite din mecanismul de desemnare procentuală sunt destul de mici, de aproximativ 2% din toate sumele primite pe parcursul mai multor ani de zile. Beneficiul principal al acestui mecanism nu este cel financiar. Sunt alte beneficii cum ar fi niște capacități sporite de comunicare ale ONG-urilor.

A treia mare concluzie a fost că beneficiarul principal teritorial a fost Chişinăul, adică organizațiile din capitală. Persoanele care au desemnat avea viză de reşedinţă preponderent din ţară, iar organizaţiile care au primit cele mai multe sume au fost cele cu sediul în Chişinău.”

Europa Liberă: Sunt mai active, mai vizibile aceste organizații sau cum s-ar explica?

Sorina Macrinici: „Probabil au prins spiritul acestui mecanism mai din timp. Trebuie de precizat însă că multe persoane care au desemnat au viză de reședință în localități, dar locuiesc în Chişinău şi probabil urmăresc mai mult activitatea organizațiilor din Chișinău.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că în 2018 a crescut numărul celor care desemnează acele 2 la sută din impozitul pe venit organizaţiilor non-profit. Totuşi în 2017, primul an când a funcţionat mecanismul, numărul persoanelor care au desemnat a fost foarte mic. E vorba de mai puţin de 2 procente din contribuabili? Cum se explică acest lucru?

Sorina Macrinici: „Probabil că era şi de aşteptat ca în primii ani acest mecanism să fie folosit de un număr mic de persoane. Cu siguranţă că este nevoie de o mai mare popularizare a acestui mecanism. În pofida faptului că el este în favoarea organizațiilor necomerciale, din păcate, nici acestea nu au suficiente capacități ca să-l poată promova, să-l poată explica, să poată convinge oamenii să facă acele direcționări către ele.

Este îmbucurător faptul că aproape jumătate dintre cei care au făcut direcţionări nu avea obligaţia să depună declarația cu privire la impozitul pe venit. Acele persoane au depus un efort suplimentar fie să meargă la FISC, fie să îndeplinească electronic acea declaraţie. Deci au depus un efort suplimentar pentru a direcționa. Numărul acestor persoane a crescut în 2018. Există o creștere substanțială de aproximativ 40%. Acest lucru ne face să credem că odată cu trecerea timpului, dar şi cu mai mult efort din partea atât organizațiilor, dar şi a autorităților de popularizare a acestui mecanism probabil că vor fi mai multe persoane în fiecare an.”

Europa Liberă: Totuși majoritatea cetățenilor nu au folosit acest drept. Nu ar putea fi aceasta o consecință a faptului că avem o societate dezagregată? Am întâlnit oameni care-mi spuneam că pe dânşii nu îi interesează această posibilitate.

Sorina Macrinici: „Am observat şi noi acest lucru într-un studiu despre percepțiile populaţiei faţă de acest mecanism şi în care se reflectau motivele pentru care persoanele nu au făcut desemnarea şi nici nu ar face-o. motivul a fost că nu îi interesează

E nevoie de mai multe acţiuni de sporire a activismului civic...

şi nu doar acest mecanism, ci în general nu-i interesează problemele din comunitate. Testând acest mecanism putem să testăm şi activismul civic al persoanelor. Am putea ajunge la concluzia că este unul destul de redus. E nevoie de mai multe acţiuni de sporire a acestui activism civic. Iar mecanismul 2% ar fi un fel de termometru pentru măsurarea activismului civic din ţară.”

Europa Liberă: Dacă aţi putea să ne descrieți pe scurt profilul contribuabililor care donează sectorului non-profit aceste 2 la sută din impozitul pe venit. Cine sunt aceste persoane?

Sorina Macrinici: „Am făcut o cercetare cu privire la profilul acestor persoane. Am observat că majoritatea acestora sunt bărbați. Am observat că vârsta preponderentă a persoanelor care fac desemnări e cuprinsă între 25-55 de ani. Interesantă este şi perioada în care se fac desemnări. Majoritatea s-au făcut în luna aprilie, în ultima lună şi mai ales în ultimele două săptămâni până la expirarea termenului limită. Pentru organizații acesta ar fi un semnal, cel că au trei luni la dispoziție, ianuarie, februarie şi martie, pentru a pregăti acele campanii de informare şi a intra în forţă în luna aprilie cu discuţii cu persoanele interesate.”

Europa Liberă: Există părerea că cei care se folosesc de această posibilitate, o fac nu atât pentru a susţine sectorul non-profit, cât mai curând în semn de protest faţă de stat, faţă de felul în care este gestionat banul public. Dvs. ce părere aveţi?

Sorina Macrinici: „Odată ce acest drept există şi persoanele beneficiază de el pentru mine nu este atât de important pentru ce ele o fac. Pentru mine este important rezultatul final, cel că au făcut-o. Asta nu exclude faptul că anii viitori aceste persoane își vor reevalua motivele interioare. Poate iar face mai interesați să urmărească activitatea acelor organizații sau a altor organizaţii. Pentru mine în cazul dat scopul scuză mijloacele.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că cele 2 procente din impozitul pe venit nu rezolva mare lucru, sumele adunate sunt modeste comparativ cu nevoile sectorului asociativ din Republica Moldova. Totuşi poate ştiţi ce s-a reuşit să se realizeze până acum din sumele care au fost adunate de ONG-uri anume din partea contribuabililor?

Sorina Macrinici: „Din păcate încă nu există niște rapoarte publicate despre utilizarea banilor. Mecanismul în sine prevede publicarea acestor rapoarte după ce se termină perioada de utilizare care este de doi ani. Atunci vom avea rapoartele şi vom putea să vedem cu s-au cheltuit acele sume. Totuși aceste sume nu pot fi cheltuite pentru activități care nu ar fi în beneficiul societăţii, a comunităţii. Vă asigur că controlul va fi destul de strict. Regulamentul 2% prevede un control exigent. Cine va călca strâmb, va fi sancționat. Chiar nu este în interesul organizaţiilor să fie sancționate pentru sume care nu sunt atât de mari.”

Europa Liberă: Atunci când a fost lansat acest mecanism exista o temere, cea că majoritatea contribuţiilor vor fi atrase de entităţile religioase. Vedem însă din studiul Dvs. că numai 10% din banii direcționați au ajuns în puşculiţa entităţilor religioase. Cum se explica acest fapt într-o societate care pretinde că e profund religioasă?

Sorina Macrinici: „A fost o supriză şi pentru noi. Am analizat în România, spre exemplu, acolo mecanismul de desemnare este similar cu cel din R. Moldova, unde 2% nu se divizează, dar se acordă şi unei organizaţii neguvernamentale şi unui cult religios. Am văzut că în primii zece ani în România cele mai mari sume de bani le lua biserica. Am fost surprinşi să vedem că în R. Moldova doar 10% din toată suma a ajuns la culte.

Dacă aţi observat cam jumătate din toată suma a fost luată de o singură organizaţie. Este vorba despre Asociaţia Veteranilor şi Pensionarilor ai MAI. Propabil că se datorează şi acestui fapt. Probabil sumele au fost cumva schimonosite din această perspectivă. Presupunem că mulţi angajaţi din cadrul MAI şi-au direcționat 2% din impozitul pe venit către această Asociaţie. Din cauza asta probabil că a fost cam distorsionată suma în primul an. Aşteptăm cu sufletul la gură să vedem care vor fi rezultatele anului doi. Am văzut că mai multe persoane au făcut desemnări. Probabil că în doi-trei ani va fi cumva mai clar şi pentru biserică ce înseamnă acest mecanism şi cum el se foloseşte. Regulile de raportare şi de utilizare în cadrul mecanismului sunt destul de stricte. Una din presupunerile mele ar fi că Biserica nu este deloc avantajată în acest mecanism. Trebuie să se supună acelorași reguli ca şi ONG-urile. Deci trebuie să raporteze…”

Europa Liberă: Să raporteze toate veniturile.

Sorina Macrinici: „Exact cheltuirea tuturor veniturilor. Şi atunci din lipsă de experienţă pe acest segment prabil sunt mai multe reticenţe.”

Europa Liberă: Sau probabil biserica acumulează bani şi prin alte căi de la enoriaşi.

Sorina Macrinici: „Posibil s-au gândit, ca şi multe organizații de fapt, că aceste sume mici nu merită efortul de raportare atât de riguroasă.”

Europa Liberă: La un an distanţă de la implementarea acestei inovații credeţi că ar fi nevoie de îmbunătățiri la nivel legislativ sau la nivel de activitatea Serviciului fiscal?

Sorina Macrinici: „Da, noi am observat o problemă mare în acest mecanism. Este că o mare parte din desemnări au fost anulate din cauza că persoane aveau datorii la impozitul pe venit. Aşa prevede regulamentul, aşa sunt regulile şi aşa trebuie să se întâmple. Propunerea noastră era că dacă avem o problemă mare, trebuie să acţionăm sistemic ca să o soluționăm.

Ar fi nevoie de o informare a contribuabililor despre faptul că fie desemnarea lor a fost acceptată, fie că a fost anulată. Aşa se face în multe ţări. La noi din păcate am observat o reticenţă a Serviciului Fiscal de Stat. Probabil că există nişte limitări financiare în a face informare. Totuşi cred că odată cu

O informare ar duce şi la o încredere mai mare în autorităţi şi în acest mecanism ...

implementarea instrumentelor electronice se poate trece la informare electronică prin email, dacă nu există resurse pentru a expedia scrisori fiecărei persoane în parte.

Informarea este foarte necesară pentru că persoanele după ce desemnează nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu desemnarea lor, a fost ea validată sau nu a fost şi dacă nu, atunci de ce pentru a nu repeta aceeaşi greşeală anul viitor. De aici intervin şi anumite reticenţe personale, dacă s-a făcut corect, dacă nu s-a abuzat sistemul. O informare ar duce şi la o încredere mai mare în autorităţi şi în acest mecanism.”

XS
SM
MD
LG