Un sondaj de opinie proaspăt sugerează că încrederea oamenilor în instituția prezidențială a crescut vertiginos în perioada de când președinte este Igor Dodon, sau mai degrabă a revenit la nivelul obișnuit după căderea din perioada președintelui Nicolae Timofti. Mai multe despre rezultatele sondajului realizat de compania CBS-Axa la comanda Institutului „Viitorul”, în relatarea Allei Ceapai:
La nici jumătate de an de mandat, Igor Dodon a reușit să sporească încrederea în instituția prezidențială de la 4 la 36 la sută. O cotă de încredere similară instituția o avea pe vremea liderului comunist Vladimir Voronin. Președinția este depășită doar de primărie şi biserică, instituții care în mod tradițional se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor. La coada clasamentului rămân a fi parlamentul, guvernul şi justiţia. Încrederea în aceste instituţii a descrescut constant începând din 2009 şi atinge acum un nivel minim istoric, spune Vasile Cantarji, vicedirectorul CBS-Axa. Sociologul mai observă că un nivel record al neîncrederii îl înregistrează politicienii şi partidele:
„Nu avem nici o formațiune politică care să fie percepută predominant pozitiv. Pentru toate partidele ponderea celor care nu am încredere este mai mare decât aprecierile pozitive. Aceiași întrebare vizând liderii politici din Moldova vedem iarăși că nici o personalitate politică nu are un rating doar pozitiv.”
Mai mult de jumătate din respondenți spun că nu au încredere în nici un politician. Printre cei trataţi totuşi cu ceva mai multă încredere figurează preşedintele Igor Dodon, cu un scor de 22 la sută, urmat la mare distanţă de lidera PAS, Maia Sandu, cu 6 la sută.
Directorul executiv al Institutului „Viitorul”, Igor Munteanu: „Indicatorul de neîncredere este practic dublu faţă de cel mai popular politician din Republica Moldova, ceea ce arată foarte clar că există un mare decalaj de reprezentativitate politică pe scena actuală.”
În cazul unor alegeri parlamentare, doar două formaţiuni - PSRM şi PAS - ar putea accede în Legislativ. Aceeaşi constatare se regăsea şi în cel mai proaspăt barometru al opiniei publice, dat publicității cu câteva săptămâni mai devreme de IPP. Studiul curent arată că la limita pragului de trecere ar fi Partidul Platforma DA, formaţiunea condusă de Andrei Năstase. Majoritatea respondenţilor a spus că nu ar vota în nici un caz pentru partidele din actuala coaliţie de guvernare, PD şi PL.
Cât despre sistemul de vot, opiniile respondenţilor acestui studiu sunt similare, din nou, cu cele identificate de barometrul IPP. Părerile sunt împărțite echilibrat între trei opțiuni: 34 la sută vor menținerea actualului sistem pe liste de partid, 28 la sută optează pentru votul uninominal, iar 14% - pentru sistemul electoral mixt. Din nou, Igor Munteanu:
„O concluzie a acestui sondaj este că nu există nici un indiciu că populația ar dori o schimbare a sistemului electoral.”
Un amplu capitol din sondaj este dedicat politicii externe. Majoritatea respondenţilor recunosc faptul că cel mai consistent ajutor pentru Republica Moldova vine din partea Uniunii Europene. Mai mulţi spun că ar emigra într-o ţară europeană mai curând, decât în una din spaţiul estic. Cu toate acestea, numărul celor care cred că Moldova ar trebui să colaboreze mai strâns cu Rusia este puţin peste cel al pro-europenilor. Una din explicaţii ar fi, spun autorii sondajului, faptul că la nivel de valori spaţiul estic pare a fi mai apropiat moldovenilor.
