Linkuri accesibilitate

Sistemul electoral mixt - discutat la Tiraspol


Imagine simbol

Bună ziua, sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Sumele transferate de migranții de muncă către rudele lor din regiunea transnistreană au crescut cu un sfert în acest an. La Tiraspol se discută despre trecerea la un sistem electoral mixt – discuțiile au loc deocamdată la nivel de experți. Și cum este văzut procesul de reglementare transnistreană de analiști moldoveni și occidentali.​

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.​

Sistemul electoral mixt - discutat la Tiraspol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Începând cu ziua de marți, 9 octombrie, mașinile din regiunea transnistreană cu numere de înmatriculare neutre și certificate de înmatriculare permanente vor fi admise în traficul rutier internațional, anunță un comunicat al Guvernului de la Chişinău. Comunicatul precizează că garanțiile legate de respectarea Convenției internaționale asupra circulației rutiere îi aparțin statului în care este înmatriculat mijlocul de transport. Decizia cu privire la deschiderea accesului la traficul internațional pentru mașinile transnistrene a fost adoptată pe 24 aprilie și a fost salutată din start de participanții la negocierile în formatul 5+2 ca fiind un pas de apropiere dintre Chişinău și Tiraspol, însă a fost criticată de reprezentanți ai societății civile de la Chişinău care consideră că astfel Republica Moldova a cedat către regiunea separatistă încă un atribut al suveranității.

În regiunea transnistreană au fost majorate, sâmbătă, prețurile la combustibil. Benzina cu cifra octanică 95 costă acum 16,8 ruble, iar motorina – 15,6 ruble. Valoarea rublei transnistrene este aproximativ egală cu cea a leului moldovenesc. Prețurile la combustibil au crescut cu aproximativ 9 la sută.

Comerțul extern al regiunii transnistrene a crescut în primele opt luni ale anului cu 43 la sută, ajungând la 1,3 miliarde de dolari. Aproape jumătate din exporturi, 45 la sută, constituie produse ale industriei metalurgice, iar 16 la sută este energia electrică livrată malului drept al Republicii Moldova. Sursele oficiale de la Tiraspol nu precizează care sunt țările de destinație a exporturilor, dar din informațiile anterioare se știe că peste 65 la sută din produsele transnistrene sunt comercializate în țările UE și puțin peste 10 la sută – în Federaţia Rusă.

Tiraspolul și Moscova insistă ca o nouă reuniune în formatul 5+2 să aibă loc până la sfârșitul acestui an. Subiectul a fost discutat săptămâna trecută la Tiraspol atât cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, cât și cu ambasadorul cu misiuni speciale, Serghei Gubarev, reprezentantul Federaţiei Ruse în negocieri. Oficialul rus s-a întâlnit și cu șefa Biroului de reintegrare de la Chişinău, Cristina Lesnic, care a cerut ca Tiraspolul să respecte integral înțelegerea privind libera circulație a elevilor și profesorilor din școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Aceasta a cerut de asemenea ca libera circulație să fie asigurată și pe podul de la Gura Bâcului, inaugurat la sfârșitul anului trecut, iar Tiraspolul se renunțe de instalarea, citez, a unor pretinse terminale vamale neautorizate în satul Bâcioc”. Cristina Lesnic a insistat asupra menținerii subiectului școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană pe agenda de lucru a formatului de negocieri „5+2” până la soluționarea definitivă a problemei. Aceasta a menționat că Tiraspolul încă nu și-a onorat complet angajamentul de a reduce tarifele pentru toate serviciile comunale pentru aceste școli până la nivelul celor aplicabile celorlalte instituții de învățământ din regiunea transnistreană, și nu a transmis în proprietatea școlilor terenurile din proximitatea acestora.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat nepopulara lege a pensiilor, care crește vârsta de pensionare a cetățenilor ruși cu cinci ani. Legea a fost semnată la Kremlin după ce a fost aprobată de Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului de la Moscova. În baza noii legi, care a generat importante proteste de stradă în întreaga Rusie, vârsta de pensionare va crește treptat la femei de la 55 la 60 de ani, iar la bărbați de la 60 la 65 de ani.

În capitala Ingușetiei a avut loc un protest față de un schimb de teritorii cu Cecenia vecină, cele două republici nord-caucaziene ale Federației Ruse negociind un acord privind modificarea graniței administrative dintre ele. Sute de oameni și-au petrecut două nopți în corturi în capitala ingușă Magas. Protestele au început pe 4 octombrie, când legislatorii din Ingușetia s-au adunat să voteze acordul de demarcare a frontierei încheiat de liderii celor două republici săptămâna trecută. Protestatarii spun că acordul reprezintă o cedare a Ingușetiei într-o dispută cu Cecenia care a început în 1991.

Rusia a anunțat că a livrat regimului sirian rachete sofisticate S-300, în ciuda obiecțiilor americane și ale Israelului. La ședința Consiliului de Securitate de la Moscova, prezidată de Vladimir Putin, ministrul apărării Serghei Șoigu a declarat că scopul furnizării acestor rachete regimului președintelui Bashar Al Assad este de a-i proteja pe militarii ruși din Siria.

India a semnat un contract de 5 miliarde de dolari cu Rusia ca să cumpere sisteme anti-aeriene S-400. Acordul a fost încheiat în marginea vizitei președintelui rus Vladimir Putin la New Delhi. Este de așteptat ca acest contract să provoace tensiuni cu Statele Unite, care luna trecută au impus sancțiuni Chinei pentru contractul semnat cu Rusia prin care cumpără o serie de arme, inclusive componente ale sistemului S-400. Președintele Putin a mai anunțat că s-a semnat un acord cu India și pentru dezvoltarea a șase noi proiecte nucleare.

Țările occidentale au emis joi condamnări coordonate la adresa Rusiei pentru ceea ce consideră a fi programele ei de hacking cibernetic menite să submineze democrația. Într-un limbaj dur, nemaiauzit de la sfârșitul războiului rece, Marea Britanie a spus că Rusia este inclusiv din această cauză un „stat-paria”. Statele Unite au spus că Moscova va trebui să „plătească” pentru acțiunile sale. Și alte țări occidentale, inclusiv Germania, Canada și Australia, precum și NATO, au condamnat atacurile cibernetice puse pe seama serviciului militar de informații al Rusiei, cunoscut ca GRU. Toate acuzațiile au fost respinse joi de ministerul de externe al Rusiei, care le-a numit „un cocktail diabolic” conceput de cineva „cu imaginație bogată”.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: În primele opt luni ale acestui an volumul transferurilor de valută către regiunea transnistreană a crescut cu 25 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că potrivit datelor Băncii centrale din stânga Nistrului volumul acestor transferuri este de 60 milioane de dolari. Cele mai multe transferuri au venit din Rusia, pe locul doi și trei sunt Israelul și Statele Unite ale Americii. Printre țările de unde sunt transferați bani către regiunea transnistreană sunt și Italia, Germania, Turcia, Polonia, Ucraina, Marea Britanie și Cipru. Sunt în mare parte transferurile locuitorilor din stânga Nistrului care au plecat la muncă în străinătate și care acum trimit bani familiilor și rudelor pentru ca aceștia să-și poată cumpăra strictul necesar.

Centru comercial din orașul Tiraspol
Centru comercial din orașul Tiraspol

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a-i întreba pe trecători dacă se numără printre cei care primesc bani din străinătate, în ce valută sunt aceste transferuri și care sunt cheltuielile lor prioritare.

- Suma transferurilor nu s-a majorat, primesc în ruble rusești. Cele mai multe cheltuieli sunt pentru alimente și haine. Dar totuși partea cea mai mare merge pe mâncare. Hainele sunt totuși foarte scumpe.

- Soțul trimite în ruble rusești, dar totul merge pentru alimente, nu avem cum să punem bani de-o parte. Dacă mai sunt și copii, atunci totul merge pentru copii. Soțul vrea să plecăm cu totul de aici pentru că chiar dacă avem un venit oricum totul merge pentru mâncare, nu ne putem permite nimic altceva.

- Avem foarte multe rude în străinătate și mulți cunoscuți. Banii se duc pe mâncare în mare parte și din când în când pentru haine. Transferurile sunt în mare parte în dolari, este o valută mai stabilă.

- Toată familia mea locuiește aici. Cheltuim doar pentru servicii și mâncare.

- Nu avem pe nimeni în străinătate, nici transferuri nu avem. Dar chiar dacă ar fi, banii merg în cea mai mare parte pentru alimente și achitarea serviciilor de întreținere la bloc. NU ne putem permite să cumpărăm altceva. Suntem în regim de supraviețuire.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol, intervievați de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută la Tiraspol au avut loc mai multe discuții la nivel de experți care au vizat situația politică din regiunea transnistreană și în particular posibilitatea schimbării sistemului electoral din stânga Nistrului cu unul mixt. Este interesant că discuțiile au loc după ce sistemul mixt a fost adoptat pe malul drept al Nistrului, în Parlamentul de la Chişinău, prin votul Partidului Democrat de guvernare și a Partidului Socialiștilor, de opoziție. Modul în care s-a făcut această trecere la sistemul electoral mixt a generat controverse serioase în societatea moldovenească și a fost criticat de instituțiile europene, ducând la o răcire a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

La Tiraspol, discuțiile despre trecerea regiunii transnistrene la sistemul electoral mixt au loc deocamdată la nivel de experți. Primul eveniment de săptămâna trecută, un club de discuții sub genericul „Transnistria în contextul realităților politice actuale”, a fost organizat de Institutul de studii politice și dezvoltare regională de la Tiraspol. Iar cea de a doua rundă de discuții a avut loc la prezentarea studiului „Sistemul electoral mixt – analiza și perspectivele pentru Transnistria”, elaborat de Școala de studii politice de la Tiraspol.

Așadar, tema schimbării sistemului electoral în regiunea transnistreană a fost abordată în cadrul ambelor discuții. Experții au fost de părere că sistemul actual majoritar nu răspunde intereselor unei părți considerabile a societății, având în vedere că în acest moment puterea în regiunea transnistreană este concentrată în mâinile unei singure forțe politice și se observă elemente ale monopolizării puterii. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că experții au discutat despre cum s-ar putea crea condiții pentru ca în regiune să poată să apară și să se consolideze un sistem cu adevărat multipartid.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Anatoli Dirun, directorul Școlii pentru studii politice de la Tiraspol, insistă asupra faptului că deputații, atâta timp cât sunt în funcție, trebuie să lucreze doar în legislativ și să nu combine activitatea de parlamentar cu cea de om de afaceri. Resursa principală a puterii este încrederea, consideră expertul. În acest moment, spune Anatoli Dirun, în regiunea transnistreană se observă instalarea unui model oligarhic de administrare, care accentuează și mai mult contradicțiile din societate acumulate de ani de zile. Pentru o dezvoltare mai eficientă, spune expertul, regiunea transnistreană trebuie să-și schimbe sistemul electoral, trecând la un sistem electoral mixt, unde jumătate din legislativ trebuie să fie ales pe liste de partid, iar jumătate – în baza sistemului uninominal.

Anatoli Dirun: „Există o problemă obiectivă, când o anumită parte a vocilor din societate nu este luată în calcul din punctul de vedere al reprezentării în legislativ. Noi considerăm că sistemul majoritar care a fost introdus în Transnistria din anul 2000 a fost o bază bună pentru dezvoltarea construcției de partide, dar acesta este deja insuficient pentru reprezentarea diversității de interese care există în Transnistria.”

Andrei Mospanov, adjunctul directorului Institutului de studii politice și dezvoltare regională, este de acord cu faptul că sistemul electoral trebuie schimbat, dar spune că acest lucru trebuie făcut treptat, cu o perioadă de tranziție.

Andrei Mospanov: „Noi considerăm că împărțirea între sistemul proporțional și cel majoritar trebuie să fie altfel decât este acum. În condițiile în care în Transnistria nu există nici măcar un sistem viabil de partide, adică partide nu există nici măcar în embrion, ele nu au trecut nici măcar de etapa incipientă a dezvoltării, noi considerăm că este prematur ca jumătate din listă să fie completată pe liste de partid. Noi am propus un sistem tranzitoriu, în care două treimi din deputați se fie aleși, în următoarele două cicluri electorale, la fel ca în prezent prin sistem majoritar. Este vorba despre 29 de deputați, o majoritate constituțională care este ca o coloană vertebrală care să asigure stabilitatea în orice condiții. Iar o treime din legislativ să fie aleasă în baza sistemului uninominal.”

Directorul Institutului de studii politice și dezvoltare regională, Igor Șornikov, a declarat că stările de spirit inerte ale alegătorilor sunt cele care amenință stabilitatea Transnistriei și dacă reforma electorală nu va fi făcută la timp, atunci mai târziu aceasta nu va mai avea niciun rost.

Igor Șornikov: „Noi avem două probleme mari. Prima este că activismul din societate scade considerabil. Oamenii se ocupă de alte lucruri decât cele care țin de domeniul politic, asta devine neinteresant pentru ei. Și acest lucru, din punctul nostru de vedere, amenință menținerea statalității Transnistriei, pentru că statul devine ceva străin și neinteresant pentru oameni. A doua problemă este că o parte tot mai mare a voturilor alegătorilor dispare într-un fel la alegerile pentru Sovietul suprem, și deci interesele unei bune părți a societății nu sunt reprezentate. E o situație care trebuie gestionată. Iar sistemul electoral mixt ar putea aduce mai multă diversitate și ar reprezenta mai bine drepturile și interesele populației. Dar la noi abia a avut loc o consolidare a puterii și cred că deocamdată nimeni nu va vrea să schimbe sistemul electoral.”

***

Sovietul suprem de la Tiraspol are 43 de deputați, iar alegerile au loc o dată la cinci ani...

Europa Liberă: Președintele Igor Dodon s-a întâlnit recent la Moscova cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, reprezentantul special al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu R. Moldova și a anunțat că emisarul rus este așteptat la Chişinău. Ca şi alţi comentatori politici, analista germană de origine română Anneli Ute-Gabanyi, o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean, crede că ideea federalizării Republicii Moldova nu a dispărut. Un interviu realizat de Valentina Ursu.


Europa Liberă: Numirea lui Dmitri Kozak în calitate de reprezentant special al președintelui rus pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova este unul dintre subiectele de actualitate care generează numeroase interpretări. Dvs. cum vedeți această desemnare făcută de Vladimir Putin, ținând cont că a fost o încercare nereușită în anul 2003 de reglementare definitivă a conflictului transnistrean, dar care a rămas în istorie cu numele inițiatorului proiectului, „memorandumul Kozak”, și s-a soldat cu eșec?

Anneli Ute Gabanyi: „Cred că acest eșec a lăsat urme în conștiința politică a celor din Kremlin și în special a dlui Putin și nu cred că atât Domnia sa, cât și Rusia au renunțat la scopul urmărit de către acel memorandum. De ce acum, de ce în acest fel? Cert este că dl Kozak este un personaj învestit cu o foarte mare greutate specifică politică, pentru că este și vicepremierul guvernului rus și este trimis special pe relații comerciale și economice. Deci, cei de la Moscova vor eventual să creeze impresia că țintesc nu spre scopuri politice, ci spre scopuri economice și comerciale. În al doilea rând, trebuie să ne gândim ce s-a schimbat în ultimii 15 ani și care este situația în momentul de față.”

Europa Liberă: Dar haideți să ne amintim care a fost esența soluționării în federalizarea Moldovei atunci, în 2003. Era vorba despre o variantă asimetrică – Transnistria și Găgăuzia urmau să obțină statut special cu drepturi și împuterniciri largi în cadrul statului Republica Moldova, iar Chișinăul își asuma obligația de a-și păstra neutralitatea, de a-i acorda Rusiei dreptul de dislocare a trupelor pe teritoriul din stânga Nistrului pe o perioadă de 20 de ani în calitate de garant al reglementării conflictului, precum și un șir de alte aspecte. Se poate reveni la ele la pachet?

Germany -- Anneli Ute Gabanyi, researcher, Berlin
Germany -- Anneli Ute Gabanyi, researcher, Berlin

Anneli Ute Gabanyi: „Problemele care au rămas la fel sunt acelea că această federalizare asimetrică, o federalizare care implică și dreptul Transnistriei și, bineînțeles, și al Găgăuziei de a lua hotărâri de politică externă, adică și hotărâri în legătură cu relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cu NATO etc. înseamnă o limitare serioasă, dacă nu substanțială, a suveranității Republicii Moldova ca stat independent.

În al doilea rând, practic ar fi însemnat și păstrarea trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv al federației reunite, chiar dacă acest lucru se pare că n-a apărut în textul oficial, ci numai în niște adaosuri, cert este că aceste două lucruri sunt țintele pe care le urmărește Rusia și astăzi.

Dacă Rusia are intenția de a folosi aceleași mijloace, mijloacele-șoc din 2003 sau dacă încearcă s-o ia pe alte cărări, asta vom vedea și cred că ultimul lucru este valabil, însă ținta este aceeași și problema este agravată de faptul că între timp pe teritoriul Ucrainei a apărut o situație similară, un conflict înghețat în regiunile Donețk și Lugansk, care începe să se consolideze, un status-quo care, de asemenea, se îngheață și se fortifică, se solidifică. Și în acest caz o soluționare a conflictului transnistrean pe modelul și în interesul rusesc ar putea desigur să fie de mare interes în ceea ce privește scopurile urmărite de Moscova și în regiunea estică a Ucrainei.

Iar, din păcate, în ultimii 15 ani, dacă ne gândim la personajele care acum sunt la putere, dl Dodon prin tendințele lui de simpatie extremă pentru Moscova, chiar dacă pretinde că încearcă să garanteze o balanță între Est și Vest, totuși tendința este evidentă pentru oricine; iar pe de altă parte, între timp, după toate evenimentele politicii interne din Republica Moldova, simpatia și aprecierea pentru Republica Moldova la Uniunea Europeană, din păcate, a scăzut. Moldova nu mai este piesa principală și frumoasă în vitrina Uniunii Europene în ceea ce privește politica ei vizavi de țările din Est, respectiv fostele țări ale URSS-ului și în interior, ceea ce se pare a fi o constantă, dar în momentul de față situația este tot foarte proastă, forțele pro-europene și pro-democratice sunt mai slabe și dezbinate ca niciodată.”

Europa Liberă: Dar Dvs. admiteți totuși o federalizare, pentru că dacă e să-l credem pe Igor Dodon, la microfonul Europei Libere în câteva rânduri tot a repetat că ideea federalizării nu ar veni de la Răsărit, dar din Occident. Credeți că s-ar putea ajunge și în cadrul acestui mecanism de soluționare a problemei transnistrene formatul „5+2” la această idee de a federaliza Republica Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Noi știm că Germania întotdeauna a susținut această idee, ba chiar a dat sfaturi prețioase unor persoane din administrația moldovenească. Știm că a invitat la un moment dat moldoveni în Germania să le arate cât de bine funcționează federalizarea la noi. În paranteze fie spus, începe să scârțâie foarte tare în momentul de față în mai multe domenii, dar închidem paranteza. Este posibil, însă nu depinde de numele schimbării sau numele acțiunii care se va lua, dacă se numește federalizare sau altfel, problema este care este esența acestei mișcări. Și dacă esența este acea care păstrează dreptul trupelor rusești de a rămâne pe o perioadă nedefinită pe teritoriul unui stat atunci federalizat moldovenesc și dacă, de asemenea, federalizarea va rămâne asimetrică în favoarea Transnistriei, iar Transnistria putem presupune că rămâne în continuare coada din care dă câinele, adică o forță care este de fapt controlată de Moscova, atunci situația nu va fi acceptabilă pentru Republica Moldova și nu va fi favorabilă.

Dar întrebarea este: cine va fi la discuțiile „5+2”, cine vor fi funcționarii, ce interese îi vor mâna și pe ei? Noi am văzut foarte multe schimbări în acest moment în această privință. Ne gândim și la Memorandumul Maseberg, care la un moment dat a fost încheiat între Merkel și prim-ministrul Rusiei. Deci, niciodată nu se va ști cine vrea să-și aroge o victorie, dl Frattini, eventual... Nu putem să știm, iar Statele Unite nu cred că sunt o forță pe care te poți baza în ceea ce privește luarea unor decizii realmente sănătoase.”

Europa Liberă: Dar până la finele anului dl Frattini nu va mai forța situația să se ajungă la anumite compromisuri?

Anneli Ute Gabanyi: „Data trecută a fost cam străveziu, ca să spun așa, și cred că și în lumina celor spuse atunci și în comportamentul lui și a celor spuse și la Moscova nu cred că mai are susținerea în Republica Moldova și credibilitatea pentru cele ce va încerca să spună.

Interesantă este și numirea unui fost coleg și prieten de-al meu, Claus Neukirch, la conducerea Misiunii OSCE, ceea ce de asemenea arată că influența va fi și a Germaniei în acest context mărită; și am mai vorbit despre interesul Germaniei pentru o soluționare a acestui diferend. În Germania crezându-se încă – și nu numai în Germania – că diferendul transnistrean este cel mai ușor de soluționat din cele care există pe teritoriul fostei URSS.

Cert este că este cel mai important, pentru că dacă se pierde – și acest lucru tot îl repet –, dacă se pierde Republica Moldova, și Ucraina este pierdută. Republica Moldova este un fel de pavăză pentru Ucraina și este trist că aceste două state n-au reușit să se pună mai bine de acord în această privință, dar, cel puțin, Ucraina nici n-a boicotat anumite acțiuni ale Republicii Moldova așa cum a fost cazul înainte de guvernul actual.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Partidul Democrat de guvernământ continuă să utilizeze platformele internaționale cum este cea a ONU pentru a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, în timp ce președintele Igor Dodon abia așteaptă alegerile parlamentare pentru a-și vedea partidul intrat la guvernare, ceea ce ar însemna implicit şi abandonarea unor astfel de cereri. Ce se va întâmpla de acum înainte? Un scenariu de la Corneliu Ciurea, analist politic proaspăt revenit de la o conferință pe Transnistria, în dialog cu Liliana Barbaroșie.

Europa Liberă: Premierul Pavel Filip, dle Ciurea, a cerut din nou la ONU retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Tocmai aceste trupe sunt apărate însă de Igor Dodon, care spune că, deopotrivă cu pacificatorii, ele trebuie să rămână în regiune până la reglementarea conflictului, pentru că ar juca un rol stabilizator. Întâi de toate, cum vedeți Dvs. această diferență?

Corneliu Ciurea
Corneliu Ciurea

Corneliu Ciurea: „Este o diferență care reflectă o orientare opusă a vectorilor. Partidul Democrat, în pofida celor spuse de unii observatori, rămâne în continuare atașat acelor principii pe care le-a promovat în ultimul timp și care sunt caracteristice diplomației noastre. E vorba de solicitarea de evacuare a trupelor militare ruse; e vorba de contingentul redus de trupe ruse, și nu e vorba de pacificatorii ruși, și de asemenea a munițiilor. În același timp, dl Dodon e devotat cauzei moscovite și în acest sens el desigur crede că poate fi găsită o soluție de pace între Chișinău și Tiraspol fără evacuarea trupelor, ba din contra prin încorporarea lor într-o soluție comprehensivă. Deci sunt două abordări diferite. Repet: Chișinăul oficial întotdeauna a insistat sau cel mai des a insistat pe prima soluție, considerând că aflarea trupelor rusești de teritoriul Republicii Moldova este una ilegală.”

Europa Liberă: Cât rău face această diferență de viziuni în interiorul Republicii Moldova pe plan extern, de exemplu?

Corneliu Ciurea: „Atâta timp cât dl Dodon nu este un actor foarte influent și i s-au limitat împuternicirile în materie de securitate și politică externă, o asemenea divizare nu cred că are un impact deosebit. Doar în condițiile în care socialiștii vor începe să conteze mai mult poate eventual după alegeri o asemenea poziție ar putea să fie una deranjantă pentru occidentali, dar și pentru cei din țară.”

Europa Liberă: Dl Ciurea, se spune că Igor Dodon ar avea un plan pentru Transnistria, posibil un plan de federalizare. Cum vi se pare, cât de adevărat este?

Corneliu Ciurea: „Noi am discutat și la ultimele evenimente la care am luat parte acest subiect. Există mai multe rumori, așa, discuții în culoare despre un posibil plan de reglementare a conflictului transnistrean, totuși experții converg spre ideea că deocamdată nu este nimic în acest sens. Există doar tatonări, încercări de a stabili relații amiabile cu conducerea din Transnistria, există contacte cu Moscova, cu Kozak, dar dl Dodon deocamdată nu dispune de un plan și consilierii lui n-au elaborat nimic relevant în acest sens...”

Europa Liberă: Există totuși în fel de întrebare: va permite PD-ul așa ceva?

Corneliu Ciurea: „În condițiile în care planurile dlui Dodon nu coincid cu intențiile politice ale PD-ului și în actualul raport de forțe un asemenea plan nici nu are sorți de izbândă, deși dl Dodon a arătat că în chestiunea transnistreană este capabil de multe ori să-și adapteze viziunile la viziunea PD-istă. Au existat și coincidențe de opinii între ei.”

Europa Liberă: La ce vă referiți?

Corneliu Ciurea: „Faptul că acest proiect care acum este în negociere – „Berlin +” – sau subiectul rezolvării unor chestiuni de ordin social pentru locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru – patru chestiuni de interes pentru Republica Moldova și patru pentru Transnistria – au fost subiecte agreate atât de către conducerea PD-ului, cât și de către Dodon.”

Europa Liberă: Da, e limpede. Cum comentați însă Dvs. acuzațiile că Guvernul sau guvernarea ar oferi, iată, pas cu pas apropo de „Berlin +”, elemente de statalitate, suveranitate Transnistriei în baza unor înțelegeri pe sub masă între Vlad Plahotniuc și Victor Gușan și că, iată, aceste cedări ar fi la fel de periculoase, ca să zicem așa?

Corneliu Ciurea: „Și aceste subiecte se discută în ultimul timp în mediul experților. Totuși experții interesați de identificarea unei soluții consideră că asemenea gen de compromisuri sunt inevitabile într-un proces de negocieri serios și consistent...”

Europa Liberă: Compromisuri totuși le ziceți?

Corneliu Ciurea: „Desigur sunt niște compromisuri. Evident că Chișinăul în câteva rânduri a făcut anumite concesii și în subiectul plăcuțelor de înmatriculare, și în subiectul apostilării diplomelor Universității „T. Șevcenko”, dar aceste cedări sunt inevitabile și ele nu afectează în mare suveranitatea Republicii Moldova. Intenția acestor concesii este de a, să zic așa, „îmblânzi” partea transnistreană și de a arăta bunele intenții ale Chișinăului. Același lucru îl face și Tiraspolul, de altfel. Și ei, din punctul lor de vedere, cedează atunci când semnează anumite înțelegeri.”

Europa Liberă: Ce rol totuși credeți că joacă acești doi actori – Vlad Plahotniuc și Victor Gușan – în tot procesul acesta de discuții între partea stângă și partea dreaptă a Nistrului?

Corneliu Ciurea: „Da, este un subiect de mare interes, pentru că nu sunt actori noi, dar rolul lor în ultimul timp este scos la iveală, deși nu poate să fie demonstrat, pentru că ei nu apar în public și nu fac declarații în acest sens. Există o înțelegere că acești doi actori – e vorba de liderul PD-ului și de șeful companiei „Sheriff” din Tiraspol – rolul acestor actori a crescut în ultimul timp, deși, repet, nu putem proba acest lucru, dar faptul că Chișinăul și Tiraspolul după o perioadă de relativă răceală în relații au reușit să avanseze în sensul îndeplinirii angajamentelor din formatul „Berlin +” demonstrează că au intervenit actori noi. Și acești actori noi sunt tocmai liderul PD-ului și liderul companiei „Sheriff”, deși oficial nici un politician nu a făcut declarații în acest sens, să confirme rolul lor mai activ.”

Europa Liberă: În lunile apropiate, dle Ciurea, și în Georgia, și în Moldova, și în Ucraina vor avea loc alegeri, pe unde parlamentare, pe unde prezidențiale. Aceste alegeri sunt văzute de multă lume ca un fel de cruciale pentru poziționarea acestor țări în lumea contemporană. La fel se așteaptă toată lumea că Rusia va încerca să impună în aceste state propriul joc. Cum priviți Dvs. spre aceste lucruri? Cu ce s-ar putea solda aceste alegeri?

Corneliu Ciurea: „Da, eu cred că ele sunt foarte importante. Mă refer la alegerile parlamentare din luna februarie pentru întreaga arhitectură politică din regiune. Evident, Rusia și-ar dori o victorie masivă a socialiștilor, pentru că o asemenea situație ar favoriza un dialog mai avantajos, mai favorabil pentru Rusia în ceea ce privește chestiunea transnistreană.

Alegerile din alte state poate sunt mai puțin relevante pentru schimbarea situației în favoarea Rusiei, dar în Republica Moldova o victorie a socialiștilor conduce direct spre posibilitatea de a deschide ceea ce noi numim „coșul trei”, adică identificarea unei soluții politice pentru situația din Transnistria. Evident că despre acest lucru vorbește dl Dodon sau la el se referă atunci când spune că în curând este posibil să găsim o asemenea soluție, o soluție care ar avantaja Rusia. În acest sens, sigur că este privită cu multă suspiciune de cei de orientare pro-europeană, pentru că aici se conțin pericolele transnistrizării, un pericol real la care ne gândim cu toții în eventualitatea victoriei socialiștilor.”

Europa Liberă: Vi se pare real?

Corneliu Ciurea: „Da, deși la ultima conferință s-a vorbit despre faptul că transnistrizarea este mai curând o sperietoare, este un fel de manipulare a opiniei publice, totuși unii ziariști ruși au formulat această idee, totuși transnistrizarea înseamnă pierderea controlului politic, întrucât reintegrarea țării presupune și o prezență politică masivă a transnistrenilor, care au o altă orientare pro-occidentală. Există un asemenea pericol și el trebuie tratat cu seriozitate atunci când se caută soluția.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

XS
SM
MD
LG