Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: „De dragul schimbării sistemului electoral se vor face abateri”


Punct de vedere săptămânal în dialog.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:18 0:00
Link direct

Comisia specială pentru crearea circumscripţiilor electorale în vedere alegerilor parlamentare din 2018 care vor urma sistemul mixt a convenit provizoriu câte circumscripţii ar urma să fie constituite în regiunea transnistreană şi pentru diaspora.Una pentru regiunea estică şi patru pentru diaspora. De ce atâtea și ce criterii stau la baza creării circumscripțiilor ? Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul Igor Boțan

Europa Liberă: În următoarele câteva săptămâni, Comisia guvernamentală ar trebui să constituie cele 51 de circumscripții uninominale permanente în scopul bunei organizări a alegerilor parlamentare din anul viitor. Deocamdată, s-a decis că vor fi trasate 46 din cele 51 de circumscripții uninominale. La Chișinău vor fi deschise 11, în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia – două și una în Taraclia, patru în afara țării pentru diaspora și una pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Unii observatori vorbesc despre mari neînțelegeri între democrați și socialiști, alții spun că va fi găsit până la urmă un compromis. Dvs. ce evoluție anticipați, domnule Boțan?

Igor Boțan: „Eu cred că se va găsi compromis, pentru că compromisul, de fapt, a fost atins încă la 21 iulie, atunci când s-a votat legea. Faptul că Partidul Socialiștilor și fostul lider al acestuia, dl Dodon, șeful statului, au decis, au consimțit ca o comisie specială sub auspiciile Guvernului să desemneze hotarele acestor circumscripții, adică fără a mai trece controlul și procedura de promulgare a legii, compromisul a fost atins atunci, iar acum, chiar dacă există neînțelegeri, eu cred că ele sunt așa, de ochii lumii.”

Europa Liberă: Neînțelegerile din cadrul comisiilor au apărut atunci când au fost propuse mai multe variante privind numărul de circumscripții atribuite, așa cum spuneam, diasporei și locuitorilor din stânga Nistrului, dar nu s-a ajuns la un consens. Inițial se vorbea de 25, dacă ne amintim declarațiile pe care le făcea șeful statului Igor Dodon, acum se pare că au convenit să fie doar cinci circumscripții – patru peste hotare și una pentru regiunea transnistreană.

Igor Boțan: „Dl Dodon a promis, și această promisiune a fost una publică, oficială; el a insistat ca 25 de circumscripții să fie oferite de comun acord Transnistriei și diasporei. Deci, e o eroare de calcul a dlui Dodon de 500%. Cu așa eroare se poate merge înainte, dar cei care au manifestat activism au fost aproximativ 140 de mii, asta ar însemna că lor ar trebui să le revină într-un sistem proporțional aproximativ 11-12 circumscripții; dacă sistemul este mixt, atunci ar trebui să le revină vreo șase circumscripții, dacă le revin doar patru, mă rog, e un compromis acceptabil, probabil se ia în considerare ultima participare, iar ultima participare a arătat că în Vest la alegeri au venit aproape de zece ori mai mulți oameni decât în Est, dar dl Dodon insistă că majoritatea cetățenilor se află în Federația Rusă. Statutul celor din Federația Rusă și celor din Vest este diferit; cei din Vest cred că se bucură de alte drepturi, se manifestă activ mult mai pronunțat, cei din Est se manifestă în orașele mari – Sankt Petersburg, Moscova, Soci. Deci, e disproporționat, dacă va fi 2:2, pentru că, așa cum spuneam, contează și manifestarea voinței cetățeanului, nu doar prezența fizică pe teritoriu acolo, pentru că legislația electorală spune foarte clar: „Statul le oferă tuturor drepturi egale de a participa la procesele politice din Republica Moldova”, dar cetățeanul în afara hotarelor, cel puțin trebuie să manifeste interes și să transmită un mesaj, fie prin participarea la alegerile precedente, fie prin înregistrarea în prealabil, astfel încât puținele resurse pe care le are statul să le poată îndrepta cu grijă și cu precauțiune acolo unde sunt concentrați cetățenii noștri. Deci, statul face o jumătate de pas, cealaltă jumătate de pas trebuie s-o facă cetățeanul peste hotare. În țară, aici este obligația statului să asigure un proces electoral integru și deplin.”

Europa Liberă: Dvs. urmăriți procesul electoral de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Să vă întreb, dacă vă este clar: cum va fi totuși trasată această circumscripție, hotarele circumscripției pentru votanții din regiunea transnistreană?

Igor Boțan: „Nu, eu nu înțeleg acest lucru și în general mie mi se pare că această inovație vine în contradicție cu prevederile legii. Legea spune foarte clar care trebuie să fie parametrii circumscripțiilor, dar, de dragul schimbării sistemului electoral se vor face abateri. Abaterile care se vor face ulterior vor fi, probabil, discutate în Parlament și Parlamentul se va conforma cu situația de facto.”

Europa Liberă: Dar nu au întârziat reacțiile din Găgăuzia. Președintele Adunării Populare de la Comrat a cerut trei circumscripții pentru această regiune; comisia a rămas la părerea bătută în cuie că doar două vor fi de ajuns.

Igor Boțan: „Toate pretențiile autorităților din Găgăuzia trebuie adresate dlui Dodon. Dl Dodon le-a făcut anumite promisiuni, acum trebuie să se înțeleagă între ei; există legea, nimeni nu se poate eschiva de la lege. Dacă legea spune că numărul de alegători într-o circumscripție uninominală trebuie să se regăsească în anumite limite, atunci așa trebuie să fie. Dl Dodon a promis și Taracliei, care are doar jumătate din efectivul electoral pentru o circumscripție, și aici iarăși va fi o abatere de la prevederile exprese ale legii, dar, probabil, pentru a calma spiritele, Parlamentul va reveni la lege și va face unele, haideți să le spunem așa, „ajustări”. Problema se referă doar la modalitatea în care se trasează hotarele circumscripțiilor, alte lucruri nu cred că vor fi atinse sau cel puțin deocamdată nu vor fi atinse, deși se vorbește că s-ar putea ca Parlamentul să treacă de la majoritatea relativă la majoritatea absolută, adică la alegeri în circumscripțiile uninominale în două tururi. Am auzit astfel de discuții, am văzut care a fost și reacția dlui Dodon, care a spus că, în așa caz, va bloca această revizuire a sistemului electoral și nu va promulga legea în caz dacă Parlamentul se va atinge de modalitatea de alegere a deputaților.”

Europa Liberă: Chiar credeți că totul e decis referitor la felul cum vor fi organizate alegerile parlamentare din anul viitor?

Igor Boțan: „Acum, după ce au bătut palma, după ce am văzut textul legii, am văzut că socialiștii și președintele Dodon au consimțit ca trasarea hotarelor să fie lăsată în seama Guvernului, deci, fără necesitatea promulgării, adică fără ultimul accept al dlui Dodon, deci, s-au înțeles, iar faptul că acum ceva nu le convine, sunt chestii pe care ei le pot aranja. Problemele de principiu ei le-au rezolvat, acum sunt probleme delicate pentru că de modul de trasare a circumscripțiilor, în special a celor de peste hotare, în Transnistria, în Găgăuzia, în Taraclia poate depinde rezultatul final, majoritatea în Parlamentul ales. De aceea putem presupune că pot apărea fricțiuni, tensiuni între socialiști și democrați, dar asta a fost dilul lor. Ei s-au înțeles, au bătut palma, acum nu au ce se plânge. Majoritatea e de partea democraților în Parlament; ei pot revota orice lege, am văzut acest lucru, iar dl Dodon este obligat orice lege să o promulge, altminteri încalcă jurământul și încalcă articolul 56 din Constituție privind devotamentul față de stat. Aceasta este o încălcare gravă a Constituției și probabil dl Dodon încă nu este pregătit ca să își permită astfel de încălcări, crezând că poate, de pe urma unui astfel de comportament, avea careva susținere din partea cetățenilor, care să-i aducă un punctaj mai mare Partidului Socialiștilor.”

Europa Liberă: Dle Boțan, se împlinesc 20 de ani de la crearea Comisiei Electorale Centrale. Să vă întreb dacă activitatea CEC-ului se va modifica odată cu această reformă electorală?

Igor Boțan: „Se modifică. Deci, CEC va avea mult de lucru, dar o mare parte din activitatea CEC-ului trece în circumscripțiile teritoriale, acolo unde se vor efectua toate procedurile legate de înregistrarea candidaților în circumscripțiile uninominale, judecarea cauzelor cu caracter electoral, se va face bilanțul acolo, deci toate aceste lucruri trec în teritoriu, dar Comisia Electorală Centrală va fi ca de obicei responsabilă pentru circumscripția națională și aici sunt lucruri noi care, probabil, vor da bătaie de cap și Comisiei Electorale Centrale. De exemplu, problemele legate de reflectarea în mass-media, problemele legate de asigurarea integrității procesului electoral. Până acum de toate aceste lucruri era responsabilă Comisia Electorală Centrală și trebuie să recunoaștem că în linii mari Comisia Electorală Centrală făcea față acestor presiuni care veneau asupra ei atunci când apăreau litigii. Acum, știind starea justiției noastre, să lași o bună parte, jumătate din această muncă pe umerii circumscripțiilor, eu cred că asta va fi o provocare mare, inclusiv pentru Comisia Electorală Centrală, pentru sistemul nostru judecătoresc, pentru administrația de stat. Știm că societatea nu este liniștită, știm foarte bine că a priori opoziția presupune că guvernarea își dorește să tragă profituri mari de pe urma controlului practic absolut pe care îl are asupra sistemului administrativ, judecătoresc, controlului asupra mass-media, resurselor financiare. Toate aceste lucruri acum în teritoriu vor fi lăsate la cheremul comisiilor teritoriale care, vrem, nu vrem, vor fi numite pe criterii administrative – cine controlează administrația, va controla practic totul.”

XS
SM
MD
LG