Linkuri accesibilitate

Desemnat cel mai bun roman politic al anului 2013...

Parafrazându-l pe Ioan Es. Pop – „istoria este poezia învingătorilor,/ iar poezia – istoria celor învinşi” –, aş zice că romanul istoricului britanic Simon Sebag Montefiore, Într-o noapte de iarnă, Trei, 2014, se află la intersecţia acestora, învingătorii fiind Stalin & membrii Biroului Politic, la tribuna mausoleului Lenin din Piaţa Roşie, primind Parada Victoriei, pe 24 iunie 1945, iar învinşii – fiii şi fiicele protipendadei partinice, ce-şi propun să trăiască „în chip poetic”, drept care formează „Cercul romanticilor fatali” şi chiar pun în scenă, în după-amiaza aceleiaşi zile, la doar câteva sute de metri de Kremlin, secvenţa duelului din Evgheni Oneghin, căreia îi zic Jocul, ce se va lăsa cu victime: „…foarte curând, undeva în Kremlin, Stalin va fi informat că doi elevi de la Şcoala nr. 801 au murit violent”, iar „acea forţă feroce, vicleană, neobosită va căuta să dea un sens acestei morţi, un sens care să servească propriilor scopuri înalte şi misterioase”, ceea ce o face pe Serafima să plângă „nu doar pentru prietenii care muriseră (…), ci şi pentru viitorul lor. Şi pentru secretul pe care-l preţuia mai mult decât viaţa însăşi”.

Rând pe rând, sunt arestaţi „copiii de aur”: adolescenţii Vlad Titorenko, George Satinov, Minka Dorova, Serafima Romaşkina, dar şi Andrei Kurbski, fiu al unui „duşman al poporului”, admis printr-o minune la şcoala frecventată cândva chiar de copiii lui Stalin, Svetlana şi Vasili; apoi, şi fraţii lor mai mici: Senka Dorov, de 10 ani, şi Mariko Satinova, de 6 ani. Fiecăruia i se incriminează: „Ai făcut parte dintr-o conspiraţie menită să răstoarne orânduirea sovietică, să-i ucidă pe membrii Biroului Politic şi să pună o nouă conducere în loc”; sub tortură, li se cere să-şi recunoască vina, iar unul dintre nefericiţii părinţi, Herkules Satinov, un apropiat al lui Stalin, are această revelaţie: „A înţeles brusc că se foloseau de copii împotriva lor. Dacă Senka spusese ceva necugetat? Dar Minka? Va supravieţui oare vreunul dintre ei?” Unde mai pui, că însuşi Beria conduce ancheta, preluată apoi de şi mai temutul Abakumov: „Tăcere. Abakumov a mai reflectat o dată la «Cazul copiilor». Un club de teatru, menit să ascundă pasiuni adolescentine, dusese la moartea a doi tineri. Ancheta scosese la iveală un joc pueril. Dacă n-ar fi fost copii de ştabi, întâmplarea n-ar fi ajuns niciodată la urechile lui Stalin. Însă, odată ajunsă, era dispus să-i folosească pe copii după cum îi venea la îndemână pe moment”.

Desemnat cel mai bun roman politic al anului 2013, nominalizat la Premiul Orwell, Într-o noapte de iarnă trage cortina peste o epocă sinistră; cum autorul scrisese înainte un alt roman pe tematică rusă, Saşenka, mă întreb dacă Rusia lui Vladimir Putin nu-i va inspira un nou roman, căci numai de „material de viaţă” n-ar duce lipsă...

12 iunie ’18

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG