Linkuri accesibilitate

Serghei Gherasimciuk: „De ce Ucraina și R. Moldova ar trebui să-și discute frontiera în formatul 5+2? Ea nu este obiect al conflictului!”


La punctul de control de la Cuciurgan

Un interviu în exclusivitate cu vicepreședintele bordului Consiliului de Politică Externă de la Kiev.

Analistul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele bordului Consiliului de Politică Externă de la Kiev, comentează într-un interviu pe care ni l-a oferit în exclusivitate ultimele evoluții de la Kiev și vorbește și despre controlul mixt moldo-ucrainean de pe segmentul transnistrean al frontierei, dar și despre provocările de securitate pe care Kievul le vede venind din partea regiunii transnistrene.

Europa Liberă: Săptămâna trecută, Ucraina a închis accesul la rețelele de socializare rusești. De ce s-a făcut acest lucru și ce rezonanță a avut această măsură? În context cred că trebuie amintit și faptul că Ucraina a interzis așa-numita panglică Sfântul Gheorghe.

Serghei Gherasimciuk
Serghei Gherasimciuk

Serghei Gherasimciuk: „Aici trebuie să punem accent pe câteva momente. Primul este că nu este întocmai o interdicție. Adică e o interdicție, dar aceasta este prezentată sub formă de sancțiuni. Deci, în acest caz este vorba despre sancțiuni. Sarcina este nu atât limitarea accesului la rețelele de socializare, cât limitarea posibilităților acestor rețele de socializare să capitalizeze publicul din Ucraina.

În felul acesta președintele Ucrainei, pentru că în acest caz a fost vorba despre un decret prezidențial, a urmărit câteva scopuri. Primul a fost limitarea accesului la rețelele de socializare, unde foarte des are loc promovarea ideilor Federaţiei Ruse și unde este adesea foarte greu să iei legătura cu administratorii în cazul în care este vorba despre discursuri de ură sau despre instigarea la ostilități între țări.

Al doilea scop a fost de a reduce nivelul capitalizării acestor rețele. Împreună cu Odnoklassniki și VKontakte a fost limitat accesul la Yandex. Iar Yandex este nu doar un motor de căutare, dar este și programul Yandex-Bani, care, chiar dacă încă nu funcționa în Ucraina, ar fi avut potențial să se dezvolte. Este vorba și despre Yandex-Taxi și alte servicii cu plată. Și acest lucru îi bate la buzunar pe proprietarii Yandex.

Și în Ucraina acest lucru indiscutabil a trezit rezonanță. Când eu am fost întrebat ce părere am despre asta, prima mea reacție a fost că îmi este indiferent – oricum nu foloseam nici VKontakte, nici Odnoklasniki. Dar s-a constatat că pentru mulți oameni aceste rețele erau destul de importante și ei continuau să le folosească, chiar dacă guvernul Ucrainei și serviciul de securitate a spus de mai multe ori că acest lucru prezintă anumite pericole.

Cum va evolua situația acum? Eu cred că interdicția este una temporară – aceasta va fi în vigoare minim trei ani. În plus, va fi greu de contestat din punctul de vedere al constituționalității, pentru că drepturile fundamentale în acest caz nu au fost încălcate. Este vorba despre o limitare temporară de acces, care în plus este și prezentată sub formă de sancțiuni.

În ceea ce privește panglica Sfântului Gheorghe, pentru folosirea acesteia vor fi puse amenzi. Se poate spune pe de o parte că cei care nu pot trăi fără această panglică vor putea trece peste amenzile care în principiu nu sunt foarte mari – în jur de 450 de hrivne. Iată de ce, dacă nu puteți trăi fără panglica Sfântul Gheorghe, o puteți purta în continuare, dar plătind periodic amenda. 450 de hrivne înseamnă acum cam 20 de dolari.

Pe de altă parte, Ucraina acum privește cu interes către experiența altor state. De exemplu, în Belarus nu mai vedem panglica Sfântul Gheorghe, vedem panglica roșu-verde, cu floarea de măr, care pe de o parte aduce aminte despre cei care au murit în cel de al doilea război mondial, iar pe de altă parte nu are această conotație negativă care a apărut după operațiunea rusească în Ucraina. Din acest motiv Ucraina încă din acest an, de Ziua Victoriei, a înlocuit panglica Sfântul Gheorghe cu floarea de mac. Și eu cred că este bine că păstrăm amintirea celor căzuți, dar în același timp ne îndepărtăm de identitatea sovietică pe care Rusia încearcă să o transforme în una pan-rusească și să o extindă în toată regiunea.”

Europa Liberă: Încă un subiect care este foarte sensibil pentru Tiraspol – controlul mixt moldo-ucrainean pe segmentul comun al frontierei. Tiraspolul spune că este vorba despre sancțiuni, că este o încercare de a sugruma regiunea având în vedere orientarea pro-rusească a acesteia. Chişinăul însă explică că este o dorință firească de a-și fortifica controlul la propria frontieră. Cum se vede de la Kiev acest control și cât de decisă este Ucraina să-l introducă?

Serghei Gherasimciuk: „În primul rând, segmentul transnistrean al frontierei este considerat în Ucraina ca fiind unul problematic. Este problematic și din punctul de vedere al contrabandei care așa sau altfel a avut loc mereu. Dar acum segmentul mai este problematic și pentru că în Transnistria sunt trupe rusești, iar Ucraina este de facto în război cu Federaţia Rusă.

Da, putem spune că pacificatorii au bază legală pentru aflarea acolo, dar mai sunt militari care păzesc depozitul de muniții de la Colbasna și sunt și alte structuri paramilitare, în plus Rusia poate coopta foarte ușor transnistreni în forțele sale armate, având în vedere faptul că acolo sunt mulți oameni cu pașapoarte rusești. Iată de ce Ucraina este într-un fel sau altul decisă să-și sporească controlul la frontieră.

Acum a apărut inițiativa de a face acest control în comun cu partea moldovenească. În principiu, este un lucru normal, este vorba despre relații bilaterale. Și în principiu în linii mari chiar și Rusia nu a susținut prea mult inițiativa de a transfera această discuție în formatul 5+2. Adică, pe de o parte avem relații clare ucraino-moldovenești, în care spunem că instalăm control comun la frontieră. Pe de altă parte, există relațiile dintre Chişinău și Tiraspol și intenția Chişinăului de a calma spiritele la Tiraspol sau, din contra, de a le demonstra celor de acolo că la Chişinău există o voință politică îndreptată împotriva autorităților de la Tiraspol. Și aceasta este o chestiune pur internă a Republicii Moldova – atunci când capitala vorbește cu regiunea sa rebelă.

În acest context am mai vrut să spun că punctele vor fi introduse treptat – va fi proiectul-pilot la Cuciurgan, după care vor fi deschise și celelalte.

Iar în ceea ce privește retorica Tiraspolului care vorbește despre blocadă sau sancțiuni – am văzut deja că și anterior, în 2006, s-a vorbit tot despre blocadă. Dar, în primul rând, Tiraspolul a supraviețuit cu succes acestei așa-zise blocade, iar pe de altă parte aceasta chiar a adus beneficii, pentru că agenții economici deacolo s-au reorientat către piețele europene. Adică întreprinderile nu au murit, ci din contra, au găsit piețe noi cu standarde mai înalte. Iată de ce cred că și acum va fi mult zgomot în jurul acestui subiect, dar cu timpul Tiraspolul se va adapta la noile condiții.”

Europa Liberă: Tiraspolul a cerut de mai multe ori ca acest subiect, al punctelor moldo-ucrainene comune de control la frontieră, să fie transferat în formatul 5+2. De ce credeți că nu este oportună o astfel de abordare?

Serghei Gherasimciuk: „Dar de ce Ucraina și Republica Moldova trebuie să-și discute frontiera în formatul 5+2? Frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova nu este obiect al conflictului.”

Europa Liberă: Retorica oficială a Tiraspolului este foarte accentuată în direcția Federaţiei Ruse, se declară apropierea de piața rusă și de economia rusească. Statisticile însă spun că exportul regiunii transnistrene în Rusia este nesemnificativ – la nivelul de 8%, și că acesta a crescut destul de puțin anul trecut, cu vreo două procente. În același timp, comerțul cu Ucraina a crescut anul trecut de două ori și jumătate. Dar retorica Tiraspolului continuă să fie foarte ostilă față de Ucraina. Cum se împacă interesul economic, atunci când există dorința firească de a câștiga bani, cu această retorică politică?

Serghei Gherasimciuk: „În linii mari urmărim de multă vreme acest tablou în Transnistria. Acum a apărut un narativ nou care este folosit se pare nu doar în Transnistria – îl vedem și în Armenia, îl vedem și în Belarus. Oamenilor li se spune că dacă guvernul nu va fi stabil atunci se va ajunge la o situație similară cu cea din Ucraina. Acest discurs este folosit de putere, inclusiv de autoritățile autoproclamate ale Transnistriei, pentru a le spune oamenilor că acum trebuie să se unească în jurul ideii destinului comun, a ideii Rusiei, pentru că altfel se va ajunge la Maidan, la vărsări de sânge, la căderea definitivă a economiei. Și acest discurs se va exploata și în continuare, pentru că el face parte din setul de instrumente al propagandei ruse care își implementează cu succes scopurile, inclusiv în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Ce rol are Transnistria în contextul securității regionale? Pe de o parte e malul drept al Republicii Moldova, unde situația internă politică este foarte instabilă, pe de altă parte e Ucraina care are un conflict cu Rusia. Cum se vede dinspre Kiev regiunea transnistreană?

Serghei Gherasimciuk: „Contingentul militar al Federaţiei Ruse care este dislocat acum în Transnistria este relativ nu foarte mare. În principiu, armata ucraineană ar putea face față cu ușurință oricăror încercări de ofensivă din sud-vest.

Dar, pe de altă parte, da, incontestabil că această retorică pro-rusească, decizia lui Krasnoselski de a arbora tricolorul rusesc alături de așa-numitele simboluri ale autoproclamatei „rmn” nu poate să nu trezească îngrijorarea autorităților ucrainene. Adică noi avem un conflict în estul țării care are loc sub tricolorul rusesc – totul a început cu faptul că erau rupte drapelele ucrainene și arborat tricolorul rusesc. Și iată că acum vedem că lângă frontiera noastră din nou începe să fie arborat acest tricolor.

Indiscutabil că acest lucru generează îngrijorare la Kiev, indiscutabil că aceste lucruri au impulsionat inclusiv acest control comun mixt la frontieră. Și indiscutabil că Transnistria este acum într-o situație foarte delicată. Pentru că putem spune cu siguranță că în momentul în care va fi introdus acest control mixt va apărea problema pașapoartelor.

Adică cei care vor traversa frontiera vor trebui fie să aibă cetățenia moldovenească, fie, dacă nu o au, vor trebui să aibă drept de reședință pe teritoriul Republicii Moldova. Și asta îi va viza inclusiv pe deținătorii de pașapoarte rusești. Nu știu cât de gravă va fi situația deținătorilor de pașapoarte ucrainene – pentru că și aceștia s-ar putea să aibă unele probleme, vând în vedere că oricum vor fi identificați cu acest teritoriu separatist care este sub tricolor rusesc.”

XS
SM
MD
LG