Linkuri accesibilitate

Serghei Anastasov: „Aici la noi numai în limba rusă și în limba găgăuză vorbim”


Un interviu cu primarul Comratului despre decizia Curții Constituționale pe tema utilizării limbii ruse de către autoritățile de stat și locale.

Socialiștii au anunțat marți că vor susține acțiunile pentru apărarea statutului limbii ruse, planificate în câteva localități din țară. Motivul e decizia Curții Constituționale de la începutul lunii prin care a numit depășită de realități legea din 1989 privind funcționarea limbilor, ceea ce ar diminua din importanța limbii ruse ca limbă de comunicare între minorități, consideră ei. Ce consecințe va avea această hotărâre asupra autonomiei găgăuze – o regiune cu statul special, în care limba rusă este vorbită pe larg și utilizată la nivel administrativ? Peste câteva minute, ascultați opinia primarului municipiului Comrat, Serghei Anastasov, cu care am discutat în ajun.

Serghei Anastasov (Foto: comrat.md)
Serghei Anastasov (Foto: comrat.md)

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:17 0:00
Link direct

Europa Liberă: Curtea Constituțională a declarat „desuetă”, adică „care nu ar corespunde spiritului vremii”, Legea privind statutul limbii ruse drept limbă de comunicare inter-etnică în R. Moldova, o lege cu rădăcini în 1989. Socialiștii au anunțat marți că sprijină așa-zisele mitinguri „Pentru limba rusă”, care ar avea loc în câteva orașe pentru a protesta împotriva acestei decizii. Una dintre aceste manifestații ar urma să aibă loc în orașul pe care-l conduceți. Aș dori să clarificăm un pic lucrurile, ca să înțelegem starea de lucruri într-o zonă atât de specifică cum e Găgăuzia. Pentru început, aș vrea să aflu, cum are loc la modul practic comunicarea birocratică, ca să spun așa, dintre autoritățile centrale și primăria pe care o conduceți, de exemplu? Care este limba în care se lucrează cu acte publice?

Serghei Anastasov: „Cu acte publice noi lucrăm în limba rusă și primim toate actele din Chișinău, din partea Republicii Moldova, din toate ministerele, în limba română. După asta le traducem și răspundem în limba rusă. Dacă se schimbă legea, va trebui să dăm toate răspunsurile în limba română și nu avem atâția angajați vorbitori de limba română. De asta avem probleme mari. Mai avem nevoie de câțiva angajați, asta înseamnă cheltuieli. Înțelegem că trăim în Republica Moldova și avem o limbă de stat – limba română. Dar vrem să rămână și limba rusă. Înțelegem că vom avea multe probleme.”

Europa Liberă: Totuși, Decizia Curții Constituționale cu privire la limba rusă schimbă ceva în această ordine de lucruri actualmente?

Serghei Anastasov: „Acum nu afectează, în ziua de azi – încă nu. Dar nu știm ce va fi peste câteva luni sau ani. În ziua de azi încă scriem, dăm răspunsuri în limba rusă și comunicăm între noi și în română, și în rusă, în toate limbile, cum este scris în Constituție. Dacă ceva se schimbă, vom avea multe probleme. Dar încă nu s-a schimbat. Asta e prima etapă. De asta și s-au făcut manifestări, oamenii nu cunosc limba.”

Europa Liberă: Cum se vede situația respectivă din Comrat? Și mai ales, ce consecințe ar urma pentru regiunea găgăuză?

Serghei Anastasov: „În regiunea găgăuză toți oamenii înțeleg că trăim în Republica Moldova. Avem o țară și noi iubim țara asta și vrem să vorbim în limba de stat, dar nu așa de repede. Oamenii nu cunosc și nu pot învăța în scurt timp. Dar oamenii vor să știe limba de stat, vor să vorbească. Aici la noi numai în limba rusă și în limba găgăuză vorbim. Nu avem vorbitori [de limba română] printre noi. E greu să învățăm.

Trebuie să avem vreo câteva școli, licee în limba de stat. Atunci mai repede va fi. Așa în scurt timp vom avea mai multe probleme, și în judecătorie. Azi, dacă ne judecăm cu cineva, noi avem un traducător, care traduce din română în rusă și oamenii înțeleg ce spune judecătorul. Dar așa, va fi nevoie să plătim bani pe traducător. Dacă se schimbă legea, atunci guvernul nu va da fără bani un traducător în judecătorie. Tot vom avea probleme mari, va fi foarte greu.

Noi primim o scrisoare din Chișinău și avem doar vreo câteva persoane în Primărie, dacă avem vreo 30 de persoane total, doar vreo cinci persoane cunosc limba. Tineri mai mult, tineri care au terminat universitatea. Ei cunosc și au posibilitatea să traducă. Dar cei care au lucrat la noi 20-30 de ani nici nu vor mai învăța deja, sunt oameni în vârstă. De 50-60 de ani. Deja e târziu. Trebuie de început de la grădiniță. Și după asta se poate de schimbat legea. Fără limba rusă va fi greu.

Cred că trebuie să mai treacă câțiva ani și trebuie de introdus în școli, la licee, la primărie, în toate locurile așa un program prin care să învățăm limba mai repede. Primăria are un program unde copii învață limba la grădiniță și învață foarte repede. Programul e implementat deja în trei grădinițe la noi în Comrat. Acolo, copiii cu vârsta de până la 7 ani învață repede și vorbesc foarte bine. Și încă am deschis grădinița nr.1 în Comrat, acolo avem vorbitori numai de găgăuză și română. Asta-i prima etapă. Da, vor fi vorbitori de limba rusă acolo, dar majoritatea vor vorbi numai în limba de stat și găgăuză.”

Europa Liberă: Există voci care afirmă că e nevoie de o nouă lege organică care ar reglementa toate problemele ce țin de funcționarea limbilor, ca să fie clar pentru toate instituțiile statului, pentru instituțiile private și pentru cetățeni. Credeți că asta ar fi o soluție în cazul Găgăuziei?

Serghei Anastasov: „Da, asta ar fi foarte bine. Dacă s-ar face o lege nouă, împreună cu noi. Noi înțelegem că trăim în Republica Moldova și noi

Noi înțelegem că trăim în Republica Moldova și noi numaidecât trebuie să vorbim în limba română, limba de stat în țară...

numaidecât trebuie să vorbim în limba română, limba de stat în țară. Și dacă noi înțelegem, atunci mai ușor împreună programăm lege nouă și după asta, când vom fi de acord cu această lege, va fi mai ușor și mai repede. Facem o program de 3-4 ani…

Numai prin program atunci cred că vom avea vorbitori și va vorbi toată țara limba de stat. nimeni nu vorbește la noi în Găgăuzia împotriva limbii de stat. Toți dau la școală, la grădiniță copiii, și o fac cu sufletul.”

Europa Liberă: Să presupunem un scenariu în care limba rusă nu va fi re-declarată limbă de comunicare interetnică, iar limba română, într-un stat cum e Republica Moldova, ar fi în mod firesc limbă de comunicare între diferite etnii. Cum se rezolvă problema cunoașterii acestei limbi de către locuitorii autonomiei găgăuze?

Serghei Anastasov: „Foarte greu. De vreo trei ani s-a început în grădinițe, dar mai mult de 20 de ani nu au făcut nimic. Nu s-a întâmplat nimic în aceste părți. Erau niște legi, niște programe înainte. Dar nu numai programe trebuie să avem, mai e nevoie de învățători, de vorbitori. Trebuie chiar să implementăm programele, nu numai [să fie scris] în lege. În grădinițe, școli, universități trebuie să avem și câteva lecții în limba română: ori matematica, ori chimia… Asta prin lege trebuie de scris. Așa va fi mai repede. Dar până în ziua de azi nu s-a întâmplat așa ceva. Am fost la școli, la universități și nu am văzut nici învățători, nici elevi care învață în limba de stat. Avem numai liceul Mihai Eminescu. Acolo sunt vreo 300 de copii, mai construim o clădire în preajmă, ca să avem mai mulți elevi. Ei vorbesc foarte bine, și găgăuzii vorbesc în limba de stat. Așa un program trebuie să avem.”

Europa Liberă: Ce împiedică populația din Gagauz Yeri să fie confortabilă în a comunica, a vorbi limba de stat?

Serghei Anastasov: „În fiecare zi vorbesc cu oamenii, cu tinerii. Ei toți spun că n-au nimic împotrivă, ei vor să învețe. Cineva dacă vorbește în limba română, ei sunt lăudați, spun că e foarte bine, fiindcă trăim în Moldova. Ei cunosc, înțeleg. Cred că asta nu-i atât de greu, cred că e doar nevoie de acest program despre care am spus înainte.”

Europa Liberă: Pentru mulți locuitori ai Găgăuziei, limba rusă înseamnă Federația Rusă. Există vreun scenariu în care chestiunea limbii să fie separată de problematica geopolitică?

Serghei Anastasov: „Avem și așa persoane, dintre 100% poate 20-30 la sută sunt cetățeni care leagă asta cu geopolitica. Ei vor copiii lor să trăiască în Rusia. Știți că avem vreo 500.000 de oameni care lucrează în Rusia și locuiesc acolo, mulți și-au făcut pașapoarte rusești și nu vor copiii să învețe în limba română, fiindcă înțeleg că ei nu vor trăi în țara asta. Dar vreo 70% nu leagă asta cu geopolitica, politica. Și anume cei care iubesc țara și vor să trăiască aici, în Moldova.”

Europa Liberă: În contextul în care limba rusă nu se mai vrea limbă de comunicare interetnică, există perspective ca limba găgăuză să-i ia locul, cel puțin în autonomia găgăuză?

Serghei Anastasov: „Da, așa un program au propus și politicieni din autonomia găgăuză. Ei tot vor ca limba găgăuză să fie limba dintre etnii. Se poate, dar ar fi foarte greu, fiindcă nu prea vorbim nici în găgăuză. Tot e o problemă foarte mare. Dacă avem autonomie găgăuză, avem o autonomie din partea culturii, limbii… Deja au ieșit vreo câteva legi, să vorbim în găgăuză mai mult, și avem o limbă găgăuză natală. Acum, începem în găgăuză, dar terminăm vorba în limba rusă. Dacă este limba rusă, atunci noi foarte greu vom învăța și limba natală”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG