Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, experta în spațiul ex-sovietic, Angela Grămadă, președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” din București, analizează cazul Stoianoglo care devine extrem de politizat, criza gazelor și relația Moldovei cu Rusia.
Europa Liberă: Ce ecou au evenimentele din ultimele zile din Chișinău, mai departe de Republica Moldova, chiar peste Prut, cum sunt analizate, înțelese aceste confruntări între autorități și justiție?
Angela Grămadă: „Există un entuziasm un pic cam exagerat la București în ceea ce privește ceea ce se întâmplă la Chișinău, iar asta vine dintr-o înțelegere prea puțin elaborată a lucrurilor de acolo, pentru că acest entuziasm este legat strict de personalitatea liderilor care au ajuns să guverneze Republica Moldova. Adică de președintele Maia Sandu, care este considerată a fi un lider de forță, care ia decizii ferme și nu revine asupra lor, dar de asemenea există acest entuziasm față de modul în care s-au desfășurat alegerile din Republica Moldova, din iulie 2021, și a faptului că există această susținere a majorității cetățenilor pentru o guvernare nouă, diferită, o guvernare foarte eficientă și asumată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Pe de altă parte, publicul de la București nu cunoaște profunzimea proceselor care se întâmplă acolo, nu cunoaște cât este de mare reziliența și rezistența vechiului sistem, a vechii guvernări și că există încă foarte multe persoane, în rândul doi al decidenților, care nu vor renunța și nu vor ceda atât de ușor poziții în favoarea unui sistem judecătoresc sau a unei justiții corecte pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Și se documentează mai mult din știri care creează vizualizări pentru mass-media de la București, dar sunt foarte superficiale în analizele pe care le produc, în a gândi corect planuri și strategii care să abordeze Republica Moldova per ansamblu, ca parteneri economic, ca partener politic, în anumite momente.”
Europa Liberă: Noua guvernare de la Chișinău continuă să insiste pe prioritățile sale din campania electorală, lupta împotriva corupției, reformarea justiției și autoritățile insistă că succesul Republicii Moldova în domeniile protecției sociale, sănătății, economiei, atragerii investițiilor depinde de reușita reformei în sistemul justiției. Sistemul justiției e gata să răspundă așteptărilor guvernanților și, mai ales, ale cetățenilor?
Angela Grămadă: „Nu cred că este gata, pentru că vedem foarte multă opunere din partea sistemului justiției și există divergențe între aceste instituții care formează, per ansamblu, sistemul justiției în Republica Moldova. Ostilitatea aceasta va fi tot mai evidentă în perioada care urmează și asta deoarece aceste încercări, aceste mobilizări ale unor eforturi ale autorităților, adică ale noii guvernări, în mobilizarea eforturilor societății civile în a monitoriza aceste procese vor fi prezentate publicului ca un fel de intervenție în actul justiției, ceea ce le va oferi probabil și o fereastră de oportunitate să se poziționeze în calitate de victime ale noii guvernări. Iar aici cred că dilemă cea mai mare a noii guvernări va fi modul în care va asigura acest proces de transformare într-un mod transparent, care să nu lase loc de interpretări. Or, până acum, modul în care au comunicat, modul în care au transmis publicului, cetățenilor care au votat pentru aceste schimbări, a fost unul destul de corupt. Corupt nu în sensul că s-a dat mită sau s-a luat mită, dar corupt în sensul că nu a fost eficient. E ca un fel de virus, care a intrat în acest sistem de comunicare și nu le-a permis să transmită mesajele corect, au fost distorsionate mesajele autorităților. Evident că, în anumite momente, ei chiar au și greșit, promovând legi dure, legi care poate nu conveneau sistemului de justiție, și care s-a folosit de aceste gafe pentru a se poziționa în acele victime ale actului de guvernare despre care am amintit mai sus.”
Europa Liberă: Cetățenii sunt preocupați de reforma în justiție, dar acum, pentru că se apropie sezonul rece, cei mai mulți vorbesc despre majorările de prețuri, de tarife, la gaze, la combustibil, cât de aproape ar părea să fie Republica Moldova de o soluție, în primul rând, pentru aprovizionarea cu gaze?
Angela Grămadă: „Iată acesta este un exemplu clasic, în care acea comunicare eficientă ar fi contat, poate, un pic mai mult decât ar fi sperat autoritățile de la Chișinău. Și spun asta deoarece s-a ieșit cu mai multe declarații publice, în care, cumva, se încerca scoaterea din acea dilemă în care s-a pomenit Republica Moldova, adică faptul că nu exista un contract de furnizare a gazelor naturale. Sigur, că nu existau anumite discuții sau nu existau negocieri cu partea rusă, că nu se știa sau se pasá de la o instituție la alta responsabilitatea pentru negocierea acestor livrări sau furnizări de gaze naturale către Republica Moldova. Or, autoritățile ar fi trebuit să prezinte poate un pic mai puțin complicat care este contextul internațional în care aceste prețuri la gazele naturale au explodat. Pentru că există anumite procese care se întâmplă pe piețele internaționale energetice și Republica Moldova nu este singura țară din regiune sau, în general, singura țară din lume care are astfel de probleme și care trebuie să ia anumite măsuri.
Am văzut că astăzi a fost declarată stare de urgență în domeniul energetic de către autoritățile de la Chișinău. Dar cât de eficient a comunicat înainte de această decizie autoritatea sau instituția responsabilă cu aceste negocieri? Trebuie să pregătești publicul, trebuie să îl informezi și să îi explici foarte clar care sunt riscurile pe care și le asumă această guvernare, în condițiile în care este constrânsă nu doar de contextul intern social-economic foarte grav, dar și de contextul extern. Există factori care nu țin doar de modul în care sunt gestionate afacerile interne ale Republicii Moldova. Și cred că aici s-a greșit un pic, pentru că noi vorbim despre reforme, vorbim despre măsuri pe care trebuie să le luăm, vorbim despre faptul că aceste măsuri sunt dure, dar în același timp nu spunem și dacă avem suficiente resurse umane pregătite să-și asemenea negocieri, dacă avem suficiente resurse umane care să promoveze asemenea transformări calitative, dacă avem suficiente resurse, nu neapărat umane, dar resurse și competențe care să ne permită să dialogăm într-un alt mod decât am făcut-o până acum cu furnizorii de astfel de materii prime. Și în acest moment eu mă refer strict la dialogul cu Federația Rusă, cât de pregătiți suntem noi, delegația Republicii Moldova, care negociază politici energetice, să facă față presiunilor pe care ar putea să le impună Federația Rusă, constrânsă și ea de anumite momente care se întâmplă pe piețele energetice internaționale.”
Europa Liberă: Republica Moldova este în curs de a negocia un acord cu Gazprom, dar, totodată, autoritățile țării contează pe susținerea Uniunii Europene în asigurarea cu gaze. Uniunea Europeană a promis un sprijin suplimentar pentru securitatea energetică a Ucrainei la recentul summit din capitala țării vecine, precum și semnarea mai multor acorduri menite să consolideze legătura cu Kievul. Această relație dintre UE și statele din Parteneriatul Estic se modifică acum în funcție de evoluțiile din regiune și nu numai?
Pe teritoriul Republicii Moldova trec doar anumite „vene” de astfel de conducte
Angela Grămadă: „Evoluțiile din regiune vor avea un impact extrem de mare asupra acestor negocieri. Ucraina a primit aceste promisiuni într-un context de securitate extrem de complicat pentru ea. Și Ucraina negociază din altă perspectivă, în ceea ce privește politica sa energetică, pentru că Ucraina este parte a acestui sistem energetic. Și explic: există depozite de gaze naturale pe teritoriul Ucrainei, care ar putea să fie folosite. Depozite în sens de potențial și capabilități în care pot fi depozitate gaze naturale, nu că Ucraina ar deține aceste gaze naturale, și pe care le pot pune la dispoziția unor state europene care ar dori sau care ar putea să achiziționeze gaze naturale, dar nu deține aceleași capabilități ca și Ucraina și nu pot să stocheze pentru o situație de criză. Mai mult de atât, pe teritoriul Ucrainei trec conducte foarte importante de gazele naturale, care asigură livrări către state europene. Pe teritoriul Republicii Moldova trec doar anumite „vene” de astfel de conducte, adică mult mai mici. Și noi suntem doar o rotiță, pe când Ucraina este o parte foarte importantă a acestui sistem energetic european.
Plus la aceasta, Ucraina negociază cu statele membre ale Uniunii Europene aceste garanții energetice din perspectivă de securitate, adică cu referință la partea militară a conflictului pe care îl are cu Federația Rusă, pentru că înțelege că în momentul în care Federația Rusă renunță la capabilitățile energetice ale Ucrainei în favoarea Nord Stream sau în favoarea altor proiecte energetice, atunci nimic nu mai împiedică Federația Rusă să acționeze mult mai ferm în ceea ce privește Ucraina și în ceea ce privește conflictul din estul țării. Deci, noi nu ne putem compara cu statul vecin, noi avem o cu totul altă situație și, plus la aceasta, nu avem Moldovagaz, care am văzut în presă, i s-a oferit, discursiv, la nivel de discurs public, acest potențial de a negocia anumite livrări de gaze naturale către consumatorii din Republica Moldova. Dar, în același timp, am văzut că autoritățile guvernamentale de la Chișinău, cumva, au pasat această problemă și nu au comunicat cetățenilor că este de datoria lor să intervină, pentru că se transformă într-o chestiune de securitate națională. Și când vorbim de securitate națională, în cazul Republicii Moldova, vorbim despre securitate economică și securitate socială, pentru că foarte mulți consumatori nu vor fi capabil să plătească acele facturi, să plătească prețul final pentru consumul de gaze naturale din conductele care sunt folosite. Și, plus la aceasta, amintesc un lucru extrem de simplu, pe care poate și cei de la Chișinău ar trebui să-l explice mai mult – acele transformări, creșterea prețurilor la gazele naturale pe piețele internaționale nu sunt doar o problemă pentru Republica Moldova, sunt o problemă cu care se confruntă foarte multe actori statali. Și dacă aceștia actori statali nu sunt capabili să gestioneze aceste crize, atunci garanțiile pe care le pot propune sau le pot promite autorităților de la Chișinău scad în intensitatea lor, adică devin cumva redundante, până când nu se va găsi o soluție care să asigure potențial de depășire a acestei crizele energetice la nivel global. Adică nu este vorba doar de Republica Moldova, ca să fie capabilă să gestioneze această criză doar în perimetrul care o interesează pe ea, adică în limitele propriilor frontiere naționale. Da, contează foarte mult resursele umane, să fie pregătite, să fie capabile să negocieze cu Federația Rusă, dar în același timp contează foarte mult și ceea ce se întâmplă în context regionali și internațional.”
Europa Liberă: Să ne referim, totuși, la cooperarea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Se consideră că actualul context politic, atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, este unul favorabil pentru o agendă mult mai bogată și mult mai ambițioasă în relația dintre cele două părți. La Bruxelles a fost și președinta Maia Sandu și șefa guvernului, Natalia Gavriliță și șeful diplomației, Nicu Popescu. În ce măsură acest dialog, care a încălzit relația dintre Chișinău și Bruxelles, poate ajuta la soluționarea multiplelor probleme cu care se confruntă Republica Moldova?
Angela Grămadă: „De fapt, ajutorul partenerilor europene vine, mai degrabă, ca o susținere a unor procese care au fost demarate sau declanșate anterior. Este vorba despre acel Acord de asociere, pe care noi îl avem semnat cu Uniunea Europeană, este vorba despre acel plan de implementare a reformelor, pe care l-am ignorat foarte mult timp sau l-am implementat cu foarte multe erori, cu foarte multe lacune și ne-am concentrat doar pentru a produce rezultate de fațadă, nu neapărat să fie schimbări profunde, schimbări care să creeze reziliența în cadrul instituțiilor publice, pentru a face față diferitor crize. În ce măsură poate Uniunea Europeană să contribuie? În măsura în care autoritățile de la Chișinău își asumă să-și îndeplinească anumite teme pentru acasă, să faciliteze pârghiile necesare pentru aceste reforme, pentru că noi avem legislație poate foarte bună, dar lipsesc pârghiile prin care acele instituții publice responsabile cu implementarea sau cu punerea în aplicare a conținutului unor proiecte de legi sau norme, sau legislației deja în vigoare, ele lipsesc cu desăvârșire. Și atunci devine foarte dificil pentru ele să găsească resursele necesare pentru acest lucru. Plus la aceasta, sunt acele mecanisme care nu au venit doar pentru Republica Moldova, dar au venit pentru majoritatea statelor din regiune. Aceste mecanisme se referă la susținere economică care să contribuie la redresare post-pandemică, adică există niște mecanisme declanșate din acel principiu sau din aplicarea acelui principiu de solidaritate folosit de Uniunea Europeană drept argument pentru a ajutora statele din regiune, pentru a contribui la stabilitatea economică a regiunii, înțelegând, în același timp, că doar o astfel de strategie, doar o astfel de susținere oferită partenerilor poate să genereze siguranță pentru propriile frontiere, pentru locuitorii statelor-membre ale Uniunii Europene.
În acest moment, cred că faptul că autoritățile de la Chișinău dispun de această susținere, sau li s-a arătat această susținere, li s-au oferit aceste oportunități a nu știu câta oară, nu înseamnă altceva decât o acțiune foarte pragmatică și foarte rațională în cadrul acelui parteneriat european, pe care noi ni l-am dorit a fi dezvoltat cu Uniunea Europeană. Eu cred că e un fel de încercare de a acționa pe sistemul de win-win, adică pentru ambele părți există anumite beneficii, și să existe nu doar eficiență, dar o transparență a modului în care au loc acestei întâlniri bilaterale, aceste negocieri, a modului în care Bruxelles-ul încearcă să se poziționeze în relația cu Republica Moldova și acest comportament este total diferit față de celălalt partener, pe care s-au bazat în anumite perioade guvernările anterioare. Adică e vorba despre valori, e vorba despre principii, doar că aceste principii și valori nu sunt doar declarative, dar sunt transpuse în acțiuni concrete de ajutorare. Și, iarăși, depinde foarte mult de mecanismele de comunicare folosite de autoritățile de la Chișinău, a acestui ajutor, ca nu cumva să fie interpretată ca un fel de imixtiune internă a partenerilor europeni în afacerile Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Și relația cu Rusia ce perspectivă are?
Angela Grămadă: „Relația cu Rusia cred că va mai dura, până vom înțelege care este perspectiva. Căci până în acest moment nu am văzut decât anumite indicii din partea Moscovei de a încerca să înțeleagă logica din spatele acestei guvernări noi. E un fel de tatonare a terenului, dar în același timp și arătare a colților, eu nu o să mă sfiesc să spun acest lucru, pentru că chiar după alegerile noi am fost atenționați, noua guvernare a fost atenționată că nu ar trebui să existe acest derapaj prea mare în direcția integrării europene, pentru că Moscova nu este interesată de acest lucru. Or, o transformare calitativă a proceselor care au loc la Chișinău în favoarea integrării europene, în favoarea alinierii la standardele pe care le aveam în statele-membre ale Uniunii Europene, ar putea să genereze anumite sensibilități în interiorul Federației Ruse, or, acest lucru este de evitat. Plus la aceasta, Moscova încearcă să evite interferențe străine în aria sa de influență sau, cel puțin, în aria pe care o percepe ea ca fiind în subordinea directă a Federației Ruse din punct de vedere al politicii externe.”
