Linkuri accesibilitate

Ce este secret de stat în R.Moldova?


(de la stânga la dreapta) Veaceslav Lupan de la Arhiva Națională, Vitalie Zama și Stela Pavlov de la Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului, Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice

Legea Secretului de Stat a fost tema unei dezbateri găzduite de Centrul de Investigații Jurnalistice – unul din evenimentele săptămânii libertății presei. Jurnaliștii și activiștii care au participat s-au plâns că autoritățile ar folosi legea pentru a le refuza accesul la informație de interes public. Dar criticii nu au avut interlocutori pe potrivă...

Când informația de interes public este calificată drept secret de stat, au de suferit în primul rând cetățenii cărora li se îngrădește dreptul la informare, spun experții. Nemaivorbind de piedicile puse jurnaliștilor care investighează cazuri de corupție sau felul în care sunt cheltuiți banii publici.

Citând un studiu realizat în domeniu, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice Cornelia Cozonac dă de înțeles că felul în care se aplică legea cu privire la secretul de stat e problematic.

„În linii generale, legislația noastră corespunde cerințelor principiilor globale, doar că ele nu se respectă, chiar prevederile din legislația noastră nu se respectă.”

Experții naționali confirmă aceste presupuneri. Pe parcursul ultimilor ani există o tendință de a se face abuz de secretizare a informațiilor deținute de autorități pe motive de securitate națională, secret comercial sau date cu caracter personal. Se pare că legislația actuală facilitează acest lucru și impune proceduri anevoioase pentru desecretizarea lor.

Mai mulți membri ai societății civile insistă pe schimbări în legea cu privire la secretul de stat. După părerea expertei de la Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului Stela Pavlov asta va contribui la transparența activității instituțiilor de stat. Iată câteva recomandări:

„Potrivit principiilor globale, trebuie să existe o decizie care să prevadă concret necesitatea secretizării informației respective, termenul de secretizare, să prevadă motivele secretizării. Atunci când această informație va cuprinde, va fi inclusă și această declarație, această declarație va servi ulterior ca justificare pentru solicitantul de informații, care este secretizată. Noi am propus să fie o listă detaliată a informațiilor care se secretizează. Prin hotărâre de Guvern de exemplu să fie publică această listă pe site-ul Comisiei interdepartamentale cu privire la secretul de stat ca noi să știm: da, această informație este secretizată și pe cât timp.”

Printre alte sugestii se numără și introducerea răspunderii pentru persoanele cu funcții publice care au secretizat informații în mod neîntemeiat și formularea unei prevederi ce ține de furnizarea informațiilor de interes public în regim de urgență.

Directorul Institutului de Politici Publice de la Chișinău Arcadie Barbăroșie afirmă că legislația națională, în mare parte, este conformă prevederilor globale, însă asta nu înseamnă că nu este nevoie de îmbunătățirea acesteia.

„Să ne închipuim că există situații în care autoritățile sunt perfect conștiente că legislația nu se respectă sau că legislația este contradictorie și nu vor să schimbe legislația. Da, sunt și cazuri din astea, și aici trebuie presiune. Autoritățile pe de o parte vor, dar nu au când, dar pe de altă parte nu vor și nu o vor schimba, atâta timp cât nu va exista presiune enormă din partea societății asupra lor.”

Arcadie Barbăroșie a adăugat că autoritățile publice ar putea fi deschise la schimbări asupra legii ce ține de secretul de stat, însă este nevoie de un proiect bine pus la punct cu prevederi clare în acest sens. Recomandările societății civile vor fi transmise instituțiilor de stat responsabile, asta fiindcă majoritatea funcționarilor publici nu au dat curs invitației la clubul de presă unde acestea au fost discutate.

XS
SM
MD
LG