Meteorologii de la Chișinău lansează avertismente de secetă și pericol ieșit din comun de incendii pentru următoarele zile. Agricultorii bat alarma şi anticipează că lipsa precipitațiilor de luna trecută vor reduce recolta din 2018 cu cel puțin zece la sută şi vor duce şi la o creştere a preţurilor la produsele agricole. Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu mai mulţi agricultori şi relatează:
O dată la câţiva ani Republica Moldova este afectată de inundaţii, ploi torenţiale, îngheţuri atipice sau alte fenomene naturale care aduc prejudicii agriculturii. În acest an, constată producătorii, seceta riscă să distrugă recoltele fermierilor. În prezent se poate spune cu certitudine că producţia de orz a fost compromisă, spune agricultorul de la Teleneşti, Iurie Dodon. Tradiţional, această cultură urma să fie recoltată la finele lunii. Din cauza secetei, producătorul spune că se vede silit să-l treiere în următoarele zile.
„Nu este ploaie. Din păcate, la noi nu a plouat deloc aici. În alte părţi a mai plouat, dar la noi e secetă totală. Grânele oleacă vor fi, dar mazărea, orzul sunt afectate puternic de secetă şi o să fie o roadă foarte-foarte mică. Înainte se irigau pământurile, acum nu se irigă nimic. Numai la voia lui Dumnezeu, așteptăm ploaie. Primele rezultate nu-s chiar bune anume la cereale.”
Agricultorii cu care am stat de vorbă sunt îngrijoraţi că nu îşi vor putea recupera investiţiile făcute. Igor Ivanov din Orhei spune că nu doar lipsa precipitaţiilor afectează grânele, ci şi primăvara foarte scurtă din acest an:
„Cu acea primăvară care nu a mai fost primăvară am avut trecere din iarnă în vară şi, iarăşi, perioada asta a dus la neformarea masei vegetale. Practic, orzul va fi de recoltat, care în anii precedenţi, la aşa dată, în anii mei de experienţă, dar am ani, nu am apucat aşa ceva.”
Europa Liberă: Dle Ivanov, dar din partea autorităţilor de ce sprijin aţi avea nevoie ca să vă simţiţi confortabil ca agricultor?
Statul trebuie să ne ofere posibilităţi să fim toţi în aceleaşi condiţii, nu să ofere cuiva privelegii, iar altcuiva să înnoate cum poate...
„Iarăşi, toţi aşteptăm statul să ne facă… noi trebuie să facem. Nu vrem să avem împiedimente cu ceea ce ne ocupăm, însă ajutor din partea statului nu se prea vede. Dar, iarăşi, e un business ca orice business. Statul trebuie să ne ofere posibilităţi să fim toţi în aceleaşi condiţii, nu să ofere cuiva privelegii, iar altcuiva să înnoate cum poate.”
Îngrijorările agricultorilor sunt parţial împărtăşite şi de secretarul general de stat al ministerului de profil, Iurie Uşurelu. Funcţionarul admite că o parte din cereale au fost compromise de secetă, însă precizează că din iarnă agricultorii au fost informați despre posibilele calamități naturale:
„Da, avem secetă. Este inevitabilă. Mai ales culturile de grupa a doua au de suferit, începând de la soie, porumb, floarea-soarelui, acestea sunt culturile de grupa a doua. Şi mai este un moment, în Republica Moldova trebuie să ne orientăm la culturile cu valoare adăugată. Noi mergând pe filieră: mai puţin am de lucru, mai puţin îmi trebuie cunoştinţe, mai puţină tehnologie, ne-am focusat cumva pe culturile cerealiere, or, condiţiile climaterice ale Republicii Moldova sunt mult mai prietenoase pentru un şir de alte culturi cu valoare adăugată care ne pot duce la o altă performanţă agricolă. Culturile cu valoare adăugată ar fi plantele etero-oleaginoase, noi am uitat de culturile de ierburi, am uitat de dezvoltarea viticulturii, e ceea la ce trebuie să insistăm cât mai mult.”
În Republica Moldova, fenomenele naturale cum sunt seceta sau inundaţiile au un caracter ciclic, spune expertul în agricultură de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga. Acest lucru înseamnă că după doi sau trei ani cu roadă bună, fermierii ar trebui să se aştepte la un an secetos.
De fiecare dată însă, vremea îi prinde pe agricultori, dar şi pe autorităţi pe picior greşit. Compensarea parţială a pierderilor este singurul colac de salvare pe care pot miza fermierii, iar guvernul se vede silit să-şi asume rolul de pompier şi să identifice resurse financiare pentru a despăgubi agricultorii. Asemenea situaţii ar putea fi evitate dacă aceştia ar fi încurajaţi şi sprijiniţi financiar ca să-şi asigure culturile, spune expertul Viorel Chivriga:
„Numărul de sub un procent de suprafeţe agricole asigurate spune că interesul este foarte mic şi instituţiile statului, dar şi companiile de asigurări nu caută soluţii pentru a interesa agricultorii şi, în același timp, pentru a minimaliza pierderile care sunt asumate în mare parte de companiile din agricultură. E grav pentru toţi. În primul rând, trebuie să ne gândim şi la consumatori. În situaţia când producţia este mai mică, preţurile sunt mai mari. Bine, comerţul internaţional, care este unul foarte dinamic, mai reduce din aceste riscuri, dar în cazul Republicii Moldova avem consumatori care nu-şi permit să procure nişte produse banale, care au costuri de comercializare destul de mici.”
În lupta cu calamităţile naturale, agricultorii ar trebui să-şi unească forţele cu autorităţile, crede Viorel Chivriga. Primii ar urma să se orienteze spre noile tehnologii împotriva riscurilor, cum ar fi sistemele performante de irigare sau plasele anti-grindină. În ce priveşte guvernarea, acesta ar urma să depună mai mult efort pentru a convinge fermierii să-şi asigure culturile agricole.
