Linkuri accesibilitate

Despre reconfigurarea puterii de la Moscova și reacția Rusiei la ultimele sancțiuni occidentale, în dialog cu Andrei Ilarionov

După învestirea președintelui rus Vladimir Putin și numirea vechiului „nou prim-ministru”, Dmitri Medvedev, a apărut și lista cabinetului, care sugerează și anumite schimbări de accente în politicile guvernului de la Moscova. Între timp, Duma de Stat a aprobat în prima lectură o nouă lege privind măsurile de răspuns la sancțiunile impuse de Occident Federației Ruse, precum și modificări în Codul Penal care prevăd pedepse pentru așa-zisa „contribuție la executarea sancțiunilor” occidentale „anti-rusești”. Ca formă și stil, amendamentele amintesc mult de articolul 58, cu faimă tristă, din Codul Penal al Republicii Sovietice Socialiste Federative Ruse – articol, de pe vremea lui Stalin, prin oamenii erau condamnați la închisoare „pentru ajutor adus burgheziei mondiale”. Mihail Sokolov de la Radio Svoboda, serviciul rusesc al Europei Libere, a discutat despre ce se întâmplă acum în Rusia cu economistul și politicianul de opoziție de la Moscova, fost consilier al președintelui Vladimir Putin în anii 2000-2005, Andrei Ilarionov.

Interviu cu Andrei Ilarionov
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:12 0:00
Link direct

Mihail Sokolov: Cum comentați faptul că Dmitri Medvedev a redevenit șef de guvern în Rusia?

Andrei Ilarionov: Ce pot spune e că până la ora actuală, din 2008 și până în 2018, am trecut prin 10 ani de stagnare economică. Aceasta a început în august 2008 și au mai rămas, de facto, doar trei luni până în august 2018, când vor se vor împlini exact 10 ani de stagnare. În perioada respectivă, PIB-ul Rusiei a crescut, dacă îmi amintesc eu bine, cu 3%, cumulativ, indice care bate până și „recordurile” stabilite de Leonid Ilici Brejnev. În ultimii ani ai „domniei” lui Brejnev, PIB-ul sovietic a crescut cu aproximativ 17% sau 18%. Reieșind din aceste date, putem prezice cu încredere că pe viitor ne așteaptă încă cel puțin 6 ani de stagnare, dacă nu de degradare economică. Prin urmare, în ce privește viitorul țării noastre în următorii ani - suntem absolut liniștiți.

Ne așteaptă încă cel puțin 6 ani de stagnare, dacă nu de degradare economică...

Mihail Sokolov: Am văzut mai multe variante privind componența cabinetului de miniștri. Unele poziții sunt deja clar stabilite, în ce privește vicepremierii însă situația este oarecum mai incertă. Sunt voci care afirmă că în cazul în care Siluanov ar deveni singurul prim-vicepremier, vom avea de a face cu un guvern Medvedev-Siluanov, unde Siluanov, având și funcția de ministru de finanțe, ar controla, de facto, tot bugetul, și va deveni, respectiv, una dintre figurile cheie. Cum credeți, cât de posibil este acest scenariu?

Andrei Ilarionov: Nu știu care este situația și ce propun ei exact. Poate că e vorba de un singur vicepremier, poate de zece vicepremieri. Strict vorbind, acest lucru nu este atât de important pentru cetățenii ruși. Mult mai important e ce fel de politică va duce noul guvern. Așa cum, în cazul nostru, cabinetul de miniștri este responsabil și de politica economică, și de cea socială, apoi, din nou, ținând cont și de stagnarea economică din ultimii 10 ani (care pare că va continua și în perioada următoare), și având în vedere poziția și greutatea în plus care-i vor reveni actualului ministru de finanțe, ne putem permite să facem o afirmație destul de grea, și anume că veniturile cetățenilor - nu vor crește.

Mihail Sokolov: Iar vârsta de pensionare?

Andrei Ilarionov: Ei au și anunțat deja că una dintre primele măsuri pe care le pun la cale este să mărească vârsta de pensionare. Și de ce nu ar face-o de vreme ce nu există nicio opoziție – nici la nivel de guvern, nici la nivel de administrație, nici la nivel în Dumă?

Mihail Sokolov: Iar la nivel de popor?

Andrei Ilarionov: Dar cine întreabă de popor? Poporul tace, iar dacă încearcă să spună ceva intră în acțiune aceiași: OMON, cazaci, mascați, FSB-ul și alții de acest gen.

Mihail Sokolov: Dar ce semnal dă societății acel pachet de acte normative pe care-l pregătește Duma de Stat? Legi, care vor fi aprobate, din câte se pare. Printre acestea figurează cea privind noile sancțiuni împotriva Occidentului, document, al cărui limbaj a fost redactat, din câte am înțeles, pe un ton mai domol, zilele acestea. Acestuia din urmă i se adaugă proiectul de lege care prevede responsabilitate penală pentru așa-zisa „executare a sancțiunilor anti-ruse”, dar și responsabilitate penală pentru ajutorul acordat de către cetățeni ruși care „au contribuit” la aceste acțiuni. Mai mult, cităm: „Comiterea de către un cetățean al Federației Ruse a unor acte deliberate privind executarea de către statele străine a unor măsuri restrictive la adresa unor persoane publice sau private din Federația Rusă, precum și a celor controlate de respectivii subiecți...” Ați optat în favoarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Nu vă este frică de faptul că în curând nu veți mai putea reveni în Rusia fără a risca să fiți arestat în baza acestei legi?

Andrei Ilarionov: Am și auzit mai multe glume pe seama acestui proiect de lege, precum că acesta ar fi o mărturie a faptului că are loc o oarecare „umanizare” a anumitor procese, întrucât anume pentru asemenea activități, sau ceva asemănător cu acestea, Boris Nemțov și-a primit cele 6 sau 7 gloanțe, iar acum riscă doar patru ani de închisoare. Adică, are loc o anumită „umanizare” a procesului. Dacă e să vorbim serios însă, atunci, desigur, legea are foarte multe în comun cu memorabilul Articol 58 din Codul Penal al URSS din 1920-30, punctele 4-5...

Mihail Sokolov: ...ajutor acordat burgheziei internaționale sau unui stat străin la organizarea unor acțiuni ostile, în special, blocarea sau ruperea relațiilor cu URSS, și așa mai departe.

Andrei Ilarionov: Altfel spus, acest proiect reproduce, de facto, aceleași cauze și motive ca și în cazul articolului 58 din Codul Penal al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse.

Mihail Sokolov: De la trei ani la pedeapsă cu moartea, prin împușcare.

Andrei Ilarionov: Este o revenire la normele legislative din anii 1920 - 1930, altfel spus, încă o confirmare a faptului ce tip de regim politic se află la guvernare astăzi în Rusia. La ora actuală, acesta pare doar puțin deosebit de ceea ce am avut deja în trecutul nostru istoric, iar, din câte se pare, în viitor va fi chiar și mai puțin diferit. Din punct de vedere al aplicării legii, conform formulărilor actuale din respectivul proiect de lege care cuprinde, de altfel, și alte momente, practic, orice persoană poate să ajungă sub incidența sa, iar acțiunile lor să fie interpretate drept ajutor la impunerea sancțiunilor.

Este o revenire la normele legislative din anii 1920 - 1930...

Mihail Sokolov: Altfel spus, Rusia trebuie să se aștepte la un val de măsuri severe – „strângerea șuruburilor” după cum se spune în Rusia după un nou Campionat Mondial la Fotbal?

Andrei Ilarionov: Doar că nu mai trebuie să aștepte. Lucrurile deja se întâmplă așa. Pe 5 mai am văzut cum au fost bătuți copii ieșiți la manifestații. O astfel de lege este adoptată acum. Nimeni nu așteaptă niciun fel de Campionat Mondial. Totul se face chiar acum.

Mihail Sokolov: Nu știu… oamenii au protestat, au cerut dreptate. Văd aici un mesaj: o instanță de la Moscova l-a amendat pe cazacul Fedorcenko pentru acte de huliganism săvârșite pe 5 mai împotriva unui miting nesancționat al opoziției. Vedeți, ei încearcă să demonstreze că sunt obiectivi, un cazac, dintre cei care au tras cu biciul, a fost amendat cu o mie de ruble...

Andrei Ilarionov: Sunt de părere că atunci când comentăm astfel de evenimente pe un ton atât de ironic, glumeț, nu acordăm seriozitatea necesară întregului tragism al situației create. Pentru că toți acei oameni care s-au pomenit acolo, cu sau fără bici, dar care au recurs la violență împotriva demonstranților, ar fi trebuit demult închiși după gratii. Așa s-ar fi întâmplat într-o societate civilizată. Faptul că lucrurile nu se întâmplă așa, autoritățile rezumându-se la niște acțiuni ridicole pe de-a dreptul, nu face decât să ne arate adevărata față a respectivului regim politic și natura sa semi-totalitară, regim, care, prin inițiative legislative amintite mai devreme, nu face decât să se îndrepte cu pas sigur către o formă totalitară.

Mihail Sokolov: Recent, s-a aflat în vizită la Moscova un cunoscut politolog, iar în trecut - politician maghiar, Balint Magyar, care tocmai a scris o lucrare extrem de interesantă despre aşa zisul „stat mafiot”, bazându-se pe exemplul Ungariei. Noi l-am rugat să compare Ungaria și Rusia. Cum credeți, în ce măsură putem vorbi despre Rusia ca despre un stat mafiot?

Andrei Ilarionov: Balint Magyar are dreptate înaintând acest concept de stat mafiot, pe care l-a descris pe exemplul Ungariei. Cartea sa a devenit astfel un bestseller. El a introdus termenul respectiv, a făcut posibilă folosirea acestuia și fuziunea a doi termeni: mafia și statul. Până atunci, mafia era privită doar ca organizație privată, iar statul ca organizație publică. El a arătat că statul poate fi o structură ne-mafiotă, un antonim al unui stat mafiot.

Însă paralele făcute de Balynt, comparațiile, ba chiar semnul de egalitate pe care l-a pus între regimul politic maghiar modern și actualul regim din Rusia este categoric o eroare! Și asta întrucât are importanță nu doar natura, dar și calitatea drepturilor și libertăților care stau sau nu la dispoziția cetățeanului. Regimul politic maghiar este unul mafiotic, și regimul rus este o mafie, dar aceste regimuri sunt mult diferite în ceea ce privește nivelul drepturilor politice și cel al libertăților civile ale cetățenilor. Dacă luăm indicele drepturilor politice și a libertăților civile, „Freedom House”, dacă îmi amintesc corect, în cazul Ungariei acesta este de aproximativ 72, în timp ce Rusia se află abia pe locul 20. Vorbim despre diferențe semnificative la capitolul autoritarism politic.

Ungaria modernă este fie complet liberă, fie semi-liberă din punct de vedere politic, în timp ce Rusia se află demult, de 14 ani încoace, la același nivel cu statele care nu sunt libere din punct de vedere politic. Iar ceea ce desparte la ora actuală Rusia de modelul dramatic al regimurilor politice nelibere este practic egal cu zero, întrucât doar o duzină de state se situează în prezent la acest nivel. În acest sens, diferența (între Rusia și Ungaria, n.r.) este foarte mare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG