Linkuri accesibilitate

Aproape toată clasa politică din România a susținut proiectul de extragere a aurului de la Roșia Montana printr-o metodă care folosește cianuri.


Apartenența Roșiei Montana la UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, este pusă sub semnul întrebării. Fostul premier, Dacian Cioloș a înscris această localitate cu vestigii romane pe lista monumentelor UNESCO la finalul mandatului său, în decembrie 2016, dar actualul șef de guvern, Mihai Tudose, respinge ideea pe motiv că orice exploatare în zonă va fi interzisă în viitor, în cazul în care candidatura va fi acceptată.

Miza e mare de ambele părți. De-o parte Munții Apuseni, cu peisajul, fauna și urmele istorice de peste 2000 de ani, iar de cealaltă parte, extragerea rapidă a metalelor prețioase care se găsesc în zonă, dincolo de cele 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint.

Aproape toată clasa politică din România a susținut proiectul de extragere a aurului de la Roșia Montana printr-o metodă care folosește cianuri și pe care voia să o pună în practică Rosia Montana Gold Corporation, o companie candaiano-română, care a primit licența de exploatare în 1999. Dacă proiectul ar fi fost pus în practică, România ar fi urmat să primească în jur de 20 de miliarde de euro, o sumă de care s-ar putea lesne lipsi, dacă punem în balanță Produsul Intern Brut al țării, care se apropie 170 de miliarde de euro și în celălalt taler daunele pe care le-ar produce proiectul și riscurile pe care le implică în cazul unui accident ecologic.

Specialiștii Academiei Române au făcut un raport amănunțit despre ceea ce ar însemna începerea exploatării aurului prin metoda cianurilor și au ajuns la concluzia că vor fi grav afectate pe termen mediu și lung flora, fauna și vestigiile istorice din Munții Apuseni.

Acum doi ani, Roșia Montana Gold Corporation a dat în judecată România la Washington, la un tribunal de arbitraj al Băncii Mondiale pentru că Bucureștiul ar fi “blocat şi împiedicat implementarea proiectului, fără un proces echitabil şi fără a oferi despăgubiri”. Cei de la Gold Corporation au cerut României în acest proces despăgubiri de 4 miliarde de euro. Compania nu a început însă exploatarea, fiindcă nu a primit avizele de mediu necesare, așa încât banii cheltuiți în România, s-au dus pe publicitate și mai ales pe campanii de lobby, pentru a-i convinge pe liderii de opinie și pe fruntașii politici care aveau dubii în privința proiectului. Au fost cumpărate 80% din imobilele locuitorilor din Roșia Montana, a fost refăcută o biserică și reamenajată intrarea în mina care datează de pe vremea romanilor.

Specialiștii Academiei Române au făcut un raport amănunțit despre ceea ce ar însemna începerea exploatării aurului prin metoda cianurilor și au ajuns la concluzia că vor fi grav afectate pe termen mediu și lung flora, fauna și vestigiile istorice din Munții Apuseni.

Senatorul Mihai Goţiu de la Uniunea Salvați România a explicat că guvernanţii se pregătesc ”să facă blat” în litigiul de la Washington, pentru a nu se afla adevărul despre modul în care Gabriel Resources a cheltuit sute de milioane de dolari în România cu politicienii, experţii, jurnaliştii şi agenţiile de publicitate şi PR care au susţinut proiectul minier. Goțiu mai amintește că în guvernarea Cioloș (2016), Roșia Montana a fost înscrisă în Lista indicativă UNESCO, ceea ce potrivit Legii monumentelor istorice ar duce în viitor la interzicerea oricăror activități miniere în zonă.

Acum o săptămână, senatorul USR l-a interpelat pe premierului Mihai Tudose somându-l să confirme sau să infirme faptul că ar fi primit o scrisoare din partea uneia dintre firmele de avocatură care reprezintă România la Curtea de Arbitraj de la Washington, în care s-ar recomanda retragerea din litigiu şi avizarea proiectului minier de la Roşia Montană.

Nu există încă un răspuns al primului ministru român, dar organizațiile neguvernamentale care s-au opus exploatării de la Roșia Montana s-au plâns de lipsa de transparență a executivului în derularea procesului de la Washington. Retragerea candidaturii Roșiei Montana la UNESCO, dorită de șeful guvernului, ar putea fi în folosul celor de la Gold Corporation. Numai că strada a reacționat deja și a anunțat un prim protest pentru vineri în mai multe orașe din România, bănuind că și actuala guvernare va face jocul companiei canadiano-române.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG