Linkuri accesibilitate

România, Rusia, Gazprom


România urmăreşte o relație economică mai flexibilă cu Rusia.




Ministrul român al Economiei, Ion Ariton reia negocierile la nivel înalt cu Gazprom într-un moment de slăbiciune al companiei ruseşti: este vorba de pierderea unui contract de şase miliarde de metri cubi cu operatorul rețelei de gazoducte din Turcia, care a renunțat destul de brusc la intelegerea cu Rusia din cauza unor nemultumiri legate de pret; in plus autoritățile antimonopol ale Uniunii Europene au perchiziționat recent birouri ale subsidiarelor Gazprom din mai multe state comunitare, ca parte a unei anchete mai ample.

Ministrul român al Economiei merge aşadar la Moscova într-o perioada care ar putea fi favorabila negocierilor. Principalul subiect al discutiilor este renegocierea Conventiei semnată în 1996 cu Gazprom, care a expirat anul trecut si care prevedea livrarea de pina la 14 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, cu o singura conditie: construirea unor noi capacități de transport.

România a plecat la Moscova cu o agenda importanta: stabilirea importării unei cantitati mai mari de gaze care sa ajunga la 10 miliarde de metri cubi anual pina in 2010, in conditiile in care anul trecut romanii au cumparat doar 2,6 miliarde. Bucurestiul ar mai vrea sa obtina dreptul de a reimporta gazul rusesc, dar si eliminarea firmelor intermediare ruso-germane prin care Gazprom face tranzactia spre Romania, cu un adaus care mareste artificial pretul.

De asemenea, Romania ar mai vrea sa demareze constructia celor 10 depozite de gaze naturale, pornind de la faptul ca detine un potential natural de stocare in cavitatile sale saline. In acest fel, depozitele româneşti ar putea deveni cele mai generoase din Uniunea Europeană, iar tara ar putea exporta acest gaz prin conductele de interconectare care pina in 2013 vor functiona in dublu sens pe directiile Arad-Szeged spre Ungaria, Giurgiu-Ruse, spre Bulgaria, dar si pentru viitoarele jonctiuni cu Republica Moldova şi Serbia.

Romania se pregateste, aşadar, sa devina un nod de distributie al gazului rusesc, desi concomitent incearca sa-si diversifice sursele energetice pentru a ajunge la o dependenta minima de Moscova. Primele doua reactoare ale centrale de la Cernavoda dau 20 la suta din energia necesara Romaniei, asa ca daca toate cele cinci ar fi in functie jumatate din energia de care are nevoie tara ar fi asigurata. Hidrocentralele, termocentralele si gazul autohton ar putea suplini restul de jumatate, numai ca România se gândeşte la o strategie de până în 2035, care să-i aducă şi beneficii, de aceea urmăreşte o relație economică mult mai flexibilă cu Rusia.

Politigraf

XS
SM
MD
LG