Linkuri accesibilitate

„Ungaria pare astăzi o Rusie în miniatură” (Valentin Naumescu/ Contributors.com)


BNR sub guvernarea social-democrată (Constantin Rudnițki/„22”).

Despre victoria în alegeri a liderului FIDESZ în Ungaria scrie astăzi și Valentin Naumescu, pe contributors.com. În opinia analistului, nu e nicio surpriză. Dar nici nu sunt de căutat explicații sofisticate. Pur și simplu alegătorul din Ungaria nu a avut alternativă. „Ca cetățean al Ungariei puteai să votezi fie cu naționaliștii șmecheri și experimentați de la guvernare (...), fie cu ultranaționaliștii aventurieri, învoiți parcă de la «casa de nebuni», vorba lui Eminescu, costumați ca pentru sfintele cruciade și gata să bage bățul prin gard în țările vecine pentru câteva voturi în plus, fie cu «momâile» socialiste compromise iremediabil de marile scandaluri ale anilor trecuți. Restul partidelor, nesemnificative”.

Naumescu arată că „Orbán a distrus ideea liberală în Ungaria, la sfârșitul anilor 90, trecând din motive oportuniste de la liberali la populari. Apoi a devenit din ce în ce mai conservator, intuind şi exploatând politic un filon de naţionalism, şovinism şi frustrare din societatea ungară”. Presa și televiziunile ungare au trecut de partea premierului, astfel încât „Ungaria pare astăzi o Rusie în miniatură în politica sa internă”. Pentru România, există un oarecare risc de contaminare, dar nu important. Elemente de iliberalism sunt prezente pretutindeni în regiune, doar că diferențele dintre stadiile de dezvoltare democratică și economică vor face și pe mai departe diferența.

Revista presei bucureștene cu Tania Radu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:50 0:00
Link direct

Două analize din revista 22 sesizează o temă prezentă și în Ungaria, și în România, ba chiar și în Marea Britanie sau Statele Unite: atacul tot mai concertat la băncile centrale, prezentate tot mai mult în ultimul deceniu drept țap ispășitor. Victor Popa scrie că asaltul va continua pe măsură ce populismul prinde tot mai mult teren. Începând cu criza economică globală din 2008, în America, în Marea Britanie și nu numai, s-a spus că vinovate sunt băncile, și mai ales băncile centrale, care nu ar fi luat măsurile cuvenite. În consecință, distincția dintre politica guvernamentală și cea monetară este percepută tot mai vag. Venind la România, Victor Popa încheie: „Emularea modelului Orbán ar putea să-l tenteze și pe Dragnea. Doar că toleranța Bruxellesului față de Budapesta a fost întotdeauna ciudat de mare. România nu se bucură de așa ceva și cu atât mai puțin Liviu Dragnea”.

Constantin Rudnițki scrie tot în 22 despre ceea ce i se întâmplă Băncii Naționale a României sub guvernarea social-democrată. „Anul trecut, fostul premier Mihai Tudose spunea că dobânzile cresc pentru că unii colegi de la Banca Națională au plecat puțin de acasă. Recent, senatorii PSD nu s-au prezentat la Comisia de specialitate cu ocazia audierii Consiliului de Administrație al BNR. Explicația a găsit-o chiar Liviu Dragnea, care a afirmat nonșalant că poate senatorii PSD nu au avut încredere în BNR”. Ce se urmărește? „Pe de o parte, încercarea de a transfera «ieșirea în decor» a unor indicatori economici (în special creșterea prețurilor) în responsabilitatea exclusivă a Băncii Naționale și, pe de altă parte, este atacată independența de decizie a băncii centrale”. Cât de departe merg intențiile ascunse ale PSD se va vedea, arată analistul economic, spre finalul mandatului actualului Consiliu de Administrație al BNR și al guvernatorului Mugur Isărescu. În Ungaria – căci comparația revine și în acest articol – acela a fost momentul în care guvernatorul a fost schimbat, odată cu Consiliul.

XS
SM
MD
LG