Linkuri accesibilitate

„Preşedintele, singur, nu poate să compenseze lipsa de credibilitate, de idei şi de seriozitate a unui guvern” (Dacian Cioloș/Adevărul)


„Modul în care se vor comporta guvernul și Parlamentul va avea un impact uriaș asupra fondurilor europene” (Cristian Cîmpeanu/„22”).

Dintr-un interviu acordat revistei 22 de europarlamentarul Cristian Preda rezultă că tratamentul aplicat justiției de guvernarea PSD-ALDE de la București găsește oarece sprijin din partea familiilor politice europene din care fac parte social-democrații lui Liviu Dragnea și respectiv liberal-democrații lui Călin Popescu-Tăriceanu. Amănuntul nu neutralizează tonul avertismentelor formulate de la Bruxelles față de România în raport cu măsurile dăunătoare statului de drept, dar explică cum se iau deciziile la vârful Uniunii Europene când e vorba de sancționat un stat membru. Mai simplu spus, dacă România continuă să distrugă independența justiției și sistemul anticorupție, ar putea fi pedepsită sau nu. Nu e sigur că se vor folosi aceleași sancțiuni ca pentru, să spunem, Polonia sau Ungaria. Însăși aplecarea lor și a altor state foste comuniste spre iliberalism e greu de explicat, dar Cristian Preda încearcă totuși: „Politicienii de la începutul tranziției și cei care au girat intrarea în UE au cerut, pe de o parte, alegeri libere și alternanță la putere, iar pe de alta, privatizarea economiei colectiviste în vederea adaptării la piețe. Nu judecători independenți erau căutați în acele vremuri, ci manageri ai procesului democratic și manageri ai transformării economice. Aceste două obiective au fost atinse. Inclusiv sacrificând independența justiției”, reamintește Cristian Preda. Abia mai târziu a devenit clar că democrația respiră numai cu o justiție independentă. Numai că, între timp, elitele politice deja cimentate nu găseau niciun interes să apere independența justiției. Dimpotrivă: subordonarea ei politică e singura cale ca să păstreze toate privilegiile dobândite, și pe cele economice, și pe cele politice. „Cazurile Orbán și Kaczyński sunt foarte elocvente din acest punct de vedere”, explică invitatul revistei 22.

Fostul comisar european pentru agricultură și fost premier al României, Dacian Cioloș, semnează pe blogurile Adevărul un articol în care deplânge decuplarea vădită a guvernului instalat la București de momentul european. Statele membre dezbat în această perioadă separat și, informal, pe grupuri, proiectele cu care să vină la apropiata formulare a bugetului uniunii pe perioada de după 2021. Or Bucureștiul nu are o asemenea agendă.

În revista 22, Cristian Câmpeanu pune aceeași problemă scoțând în față declarația catastrofală a noului ministru al fondurilor europene, Rovana Plumb: care a spus că „principalul nostru obiectiv este ca alocarea fondurilor europene să fie cel puţin la nivelul actualei perioade de pro­gramare, 2014-2020. Restul se află în discuţie şi sunt convinsă că modul în care ne vom comporta nu va avea niciun fel de impact, nici pe plan intern, nici ex­tern, asupra fondurilor“. Fals, scrie Câmpeanu.Modul în care se vor comporta guvernul și Parlamentul va avea un impact uriaș asupra fondurilor europene. [...] La summit-ul de lu­na viitoare vor fi făcute publice prio­ri­tă­țile viitorului Cadru Financiar Multianual, iar în mai Comisia (Europeană) va veni cu prima propunere de buget. Timpul este deja trecut pentru formularea unei poziții”.

Revenind la articolul lui Dacian Cioloș: în prima parte a anului 2019, România are șansa să dețină șase luni președinția Uniunii. A nu avea „idei clar definite care să poată intra în zona de compromis a celorlalţi şi [...] o poziţie care să-ţi permită să susţii şi să negociezi acele idei” legate de zona euro sau de politica de apărare europeană e dezastruos. Or, arată Cioloș, asta ar fi treaba guvernului. „Preşedintele, singur, nu poate să compenseze lipsa de credibilitate, de idei şi de seriozitate a unui guvern”.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG