Linkuri accesibilitate

Are România o strategie față de Ucraina?


Publicitate politică la Kiev în sprijinul noii legi a educației

Ministrul Educației, Liviu Pop, pleacă de urgență la Kiev pentru a discuta cu înalții oficiali ucraineni despre proaspăt promulgata Lege a educației.

Ministerul Afacerilor Externe din România „regretă” că președintele Ucrainei a promulgat, la 25 septembrie, noua lege a educației. Diplomația română a anunțat că va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina.

Ministrul Educației, Liviu Pop, pleacă de urgență la Kiev pentru a discuta cu înalții oficiali ucraineni despre proaspăt promulgata Lege a educației, care va duce în timp la limitarea predării în limbile minorităților. Ministerul de Externe de la București nu s-a grăbit în schimb să aibă reacții, sugerând astfel o poziție mai moderată decât cea a Budapestei, care a precizat că „Ungaria va bloca toate demersurile în interiorul Uniunii Europene care ar reprezenta un pas înainte în procesul Ucrainei de integrare europeană în spiritul programului Parteneriatului Estic”.

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a promulgat noua lege a educației, care extinde utilizarea limbii ucrainene în învățământ, astfel că în licee și facultăți se va preda doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților va fi disponibilă numai în grădinițe și școli primare. Ministrul ucrainean al educației și științei, Lilia Grinevici, a declarat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, iar pentru mâine are programată o întâlnire cu ministrul român al educației.

Noul act normativ este parte a măsurilor prin care autoritățile de la Kiev încearcă să diminueze influența Rusiei în această țară divizată de conflictul armat din estul separatist pro-rus. Legea afectează însă comunitățile minoritare, iar România și Ungaria au cerut președintelui Poroșenko să nu o promulge.

Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, a dat astăzi asigurări la întâlnirea cu parlamentarii români că nu se va închide nicio școală din Ucraina unde predarea este acum în limba minorităților și că nici profesorii nu vor fi dați afară. Diplomatul ucrainean a ținut să sublinieze că „acei profesori care predau acum în limba minorităților - finanțate de stat - vor avea programe de pregătire profesională pentru a preda și în limba ucraineană”. Această precizare nu este însă deloc liniștitoare pentru autoritățile române, care trebuie să-i protejeze pe cei 400.000 de vorbitori de limbă română din Ucraina.

Parlamentul României își exprimă profundul regret că președintele Ucrainei a promulgat Legea educației „în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părții ucrainene neajunsurile acestui act normativ”.

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a anunțat deja pregătirea unui act normativ prin care elevii români din Ucraina să poată opta în continuare pentru învățământul în limba română până la intrarea în vigoare a Legii educației din această țară. La comisia senatorială pentru românii de pretutindeni, senatorul social-democrat Nicolae Moga a susținut că e necesar „un demers la nivelul UE, cu o presiune asupra Ucrainei”, în vreme ce deputatul Mișcării Populare, Constantin Codreanu, a avertizat că partidul său va cere retragerea sprijinului internaţional pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei. Deputatul liberal Ionuț Stroe crede că dincolo de dialogul bilateral, România ar trebui să aplice soluția pe care o folosește în Serbia, unde în zona Timocului statul a trimis pe cheltuiala sa profesori pentru a le preda copiilor în afara școlii limba și literatura română.

Nu e clar ce strategie va aplica România în relația cu Ucraina. Relațiile cu această țară vecină au fost mereu pline de asperități, iar președintele Klaus Iohannis și-a anulat vizita la Kiev programată pentru luna octombrie, încă înainte ca Petro Poroșenko să promulge noua Lege a Educației, având probabil informația că președintele ucrainean nu se va răzgândi. E un semnal diplomatic „extrem, extreme de dur” a subliniat Iohannis, în vreme ce ministerul de Externe de la Kiev s-a declarat dezamăgit de contramandarea vizitei președintelui român.

Deocamdată, România și Ungaria nu au o strategie comună pentru a determina Ucraina să facă un pas înapoi în direcția respectării drepturilor minorităților. Budapesta, ca de obicei, când e vorba de minoritățile sale, este foarte hotărâtă să-i apere pe ungurii de dincolo de granițe. România încă temporizează, sperând, poate, că va găsi o soluție intermediară.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG