Linkuri accesibilitate

Șeful PNL a făcut o listă cu miniștrii guvernului Tudose asupra cărora planează suspiciuni că ar fi apropiați de Moscova.

În România, la sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc un schimb de replici dure pe tema presupuselor relaţii cu oameni de afaceri ruşi ale unor membri ai noului cabinet social-democrat condus de Mihai Tudose, acuzaţii aduse în spațiul public de liderul liberalilor români, Ludovic Orban.

Ministrul Apărării, social-democratul Adrian Țuțuianu a anunțat că îl dă în judecată pe liderul liberalilor Ludovic Orban care a spus zilele trecute că desemnarea anumitor persoane în noul guvern de la București arată că PSD „înclină tot mai mult” balanța spre Est. Șeful PNL a făcut o listă cu miniștrii asupra cărora planează suspiciuni că ar fi apropiați de Moscova, între ei ministrul Apărării care a fost avocatul companiei rusești Mechel, cea care a cumpărat și falimentat Combinatul de Oțeluri Speciale de la Târgoviște.

Compania siderurgică rusească Mechel a participat la privatizarea mai multor combinate de profil din România, în special în perioada guvernării PSD, sub premierul Adrian Năstase, între 2000 și 2004. După ce combinatul de la Târgoviște a intrat în posesia rușilor, executivul de la București i-a dat o subvenție de aproape 70 de milioane de dolari, dublu față de prețul plătit de ruși pentru acest combinat considerat strategic pentru România.

Pe lista miniștrilor despre care președintele liberalilor consideră că ar fi apropiați de Moscova se află și Lucian Șova, ministrul Comunicațiilor, fiindcă ar fi partener de afaceri cu Boris Golovin, un fost colonel al serviciului de spionaj al armatei ruse, GRU. Originar din Republica Moldova, Golovin a făcut o serie de afaceri în România împreună cu alți trei foști ofițeri KGB (Anatoli Patron, Iuri Ustonov şi Alexei Voskoboi). Colonelul GRU, veteran al războiului din Afganistan ar fi lucrat în mod oficial pentru guvernul de la Moscova, acum câțiva ani când ar fi dat o mână de ajutor pentru recuperarea datoriei pe care România o avea față de Rusia pentru retehnologizarea termocentralei Minita, înainte de căderea comunismului.

Liderul PNL a declarat de asemenea că are rezerve și față de noul ministru al Afacerilor Europene, Victor Negulescu, dar singurul său argument împotriva acestuia a fost că a înlocuit-o pe Ana Birchall, care ar fi demonstrat că este o pro-occidentală convinsă.

Datele prezentate de șeful liberalilor români ar putea fi argumente suplimentare pentru reproșurile care i s-au făcut fostului premier Sorin Grindeanu în ședința conducerii PSD în care s-a decis înlăturarea sa. Între altele în raportul negativ de evaluare a activității fostului executiv se preciza că nu a dezvoltat relațiile cu Federația Rusă. Fostul prim-ministru nu a spus mai multe despre o eventuală agendă ascunsă pe care social-democrații ar fi gândit-o în raport cu Rusia.

O întâlnire controversată pe care ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu a avut-o în februarie cu ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, adaugă tabloului general noi tușe. Diplomatul rus a vorbit atunci despre o conversație „foarte pozitivă” [sic!], despre semnarea a „trei documente importante” și despre un viitor forum de afaceri de la Moscova, care să inaugureze sărbătorirea a 140 de ani de relații bilaterale. Șeful diplomației de la București a negat, însă, declarațiile entuziaste ale ambasadorului rus și nimic nu s-a mai întâmplat la nivel oficial.

Nu e clar în ce măsură discuția ministrului român de Externe cu Valeri Kuzmin a fost în afara mandatului lui Teodor Meleșcanu și nici oficialul român nu a mai deschis subiectul. Pe de altă parte, ar fi normal din partea Bucureștiului să aibă o relație fără probleme cu vecinii săi, inclusiv cu Rusia, dacă această legătură se dezvoltă la vedere, transparent, fără secrete.

Suspiciunile față de apropierile ascunse ale social-democraților de Moscova țin și de biografia liderilor acestui partid: începând cu Ion Iliescu, cel care a semnat în aprilie 1991 cu Mihail Gorbaciov un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietică, în care România se angaja să nu adere la NATO și până la înființarea pe furiș a Centrului Rus de Știință și Cultură, în mai 2015, sub guvernul PSD condus de Victor Ponta.

În 2009, înaintea campaniei pentru alegerile prezidențiale, candidatul PSD, Mircea Geoană, fost ministru de Externe a făcut pe ascuns o vizită la Moscova unde s-a întâlnit cu oficiali din anturajul Kremlinului. Se presupune că a cerut sprijin și a oferit în schimb promisiuni. Toate aceste detalii au alimentat în timp ideea că PSD sau fruntași ai acestui partid și-ar dori o punte spre Rusia.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG