Linkuri accesibilitate

România. Moștenirea pe care o primesc liberalii de la Quintus


Senatorul liberal Mircea Ionescu Quintus avea 100 de ani
Senatorul liberal Mircea Ionescu Quintus avea 100 de ani

Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, în vârstă de 100 de ani, a încetat din viaţă.

Mircea Ionescu-Quintus avea un carnet de partid cu semnătura lui Dinu Brătianu (1866-1950), ultimul președinte al PNL din perioada interbelică, mort în închisoarea de la Sighet în condiții încă neelucidate. Quintus a intrat în partid la 19 ani, a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial și a ajuns până la Cotul Donului cu trupele române care i-au însoțit pe nemți în încercarea lor de a cuceri Uniunea Sovietică. Povestea că a „executat” ordinul dat de mareșalul Antonescu în iunie 1941 de a trece Prutul și că îl respecta pe mareșal pentru meritele lui militare. Ca veteran, a fost avansat de fostul președinte Traian Băsescu la gradul de general de brigadă în 2009, deși PNL devenise la acea vreme adversarul declarat la șefului statului.

Mircea Ionescu-Quintus era însă un politician moderat, care nu a încurajat niciodată gesturile extreme. A fost ultimul dintre liderii români care și-au început cariera înainte de venirea comuniștilor și care au învățat manierele politice printre marii politicieni ai epocii. A murit la cinci luni după ce a împlinit 100 de ani, ocazie cu care a fost celebrat de președintele Klaus Iohannis care l-a decorat cu Steaua României în grad de ofițer. Toți președinții post-comuniști ai României l-au apreciat și răsplătit cu distincții începând cu Ion Iliescu (2002).

Jurist de profesie, politician din vocație și epigramist de plăcere, Quintus și-a marcat etapele în versuri vesele. În 1992 când a plecat din fruntea ministerului Justiției spunea:

„Ce folos c-am fost un an/ În Guvernul Stolojan,/

Cînd visam să fiu ministru/ De la Tisa pîn’ la Nistru !”.

Apoi, „Miniştrilor de pe vremuri/ Își ziceau, cu mult orgoliu,/

Miniştri fără portofoliu,/ Dar aş fi vrut să văd pe-acel/ Ministru fără portofel !”.

Quintus i-a cunoscut direct pe Nicolae Iorga și pe I.G. Duca, premierul asasinat în 1933 de legionari la Sinaia. După instalarea regimului comunist a fost arestat de două ori. În 1954 la eliberare a acceptat să semneze un angajament cu Securitatea, care era brațul înarmat la Partidului Comunist din România. „Nu am avut puterea să refuz” mărturisea peste ani, liderul liberalilor. A fost, probabil, compromisul care l-a ajutat să scape de etapele următoare de teroare din temnițele unde au pierit liderii politici interbelici.

Întreaga sa viață politică a stat sub semnul moderației și al compromisurilor. În acest fel și-a conectat partidul la rețelele puterii încă din primii ani post-comuniști, iar apoi tot el i-a susținut pe șefii PNL să reunifice mișcarea liberală...

Nu au apărut probe că ar fi făcut poliție politică pe vremea în care a fost informator al Securității, dar Quintus nici nu s-a grăbit să se confeseze public. Informația a fost data în 2000 de Consiliul Național de Studierea a Arhivelor Securității.

Întreaga sa viață politică a stat sub semnul moderației și al compromisurilor. În acest fel și-a conectat partidul la rețelele puterii încă din primii ani post-comuniști, iar apoi tot el i-a susținut pe șefii PNL să reunifice mișcarea liberală. Când partidul a fost în pericol să se dizolve într-altul mai mare (2005-2006), sub presiunea lui Traian Băsescu, Quintus a fost printre cei care le-a adus aminte colegilor săi că au o tradiție istorică de apărat. Compromisul a fost ridicat de Quintus la rangul de artă politică. Nu toți colegii lui au înțeles sensul subtil al moderației și compromisului, simultan cu apărarea principiilor liberale, cu toate că aceasta e moștenirea pe care le-o lasă celor din PNL Mircea Ionescu Quintus.

XS
SM
MD
LG