Linkuri accesibilitate

550 de euro salariul minim în 2022. Plus efectele negative ale Legii salarizării unitare


O țară și o societate între mizeria salarizării și populismul social-democrat.

În România una din temele viu-disputate este legea salarizării unitare a bugetarilor, publicată la începutul săptămânii de principalul partid de guvernământ, social-democrat.

Proiectul legii salarizării unitare nu a fost încă trimis la Parlament și se află în dezbatere publică pe site-ul PSD, cu toate că principalul partid de guvernământ a promis că legea va fi gata până la 1 iulie. Mulți finanțiști susțin că această lege va dezechilibra economia românească și așa destul de fragilă.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal a făcut mai multe calcule și a ajuns la concluzia că aplicarea măsurilor prevăzute de proiect ar duce la un total de 12% din Produsul Intern Brut al cheltuielilor statului cu salariile bugetare până în 2022. Ceea ce înseamnă că nu vor rămâne bani aproape deloc pentru investiții.

În acest moment, impactul lefurilor angajaților la stat este de 8% din PIB, urmând să ajungă la 10% în următorii trei ani, o pondere relativ egală cu media europeană. Șeful Consiliului Fiscal spune, însă, că această comparație nu este relevantă pentru România, fiindcă veniturile colectate aici la bugetul de stat sunt mult mai mici decât media țărilor din Uniunea Europeană. Astfel, în vreme ce în România, veniturile colectate sunt de 25% din Produsul Intern Brut, în scădere față de anii precedenți, media europeană a colectărilor la buget este de 40%.

Analiza Consiliului Fiscal mai arată că în februarie 2017, salariul mediu brut în domeniul public din România a fost de 842 de euro, față de 652 de euro în sectorul privat. Media lefurilor primite de cei care lucrează în sănătate era de 818 euro, în învățământ de 711 de euro, iar în administrația publică de peste 1100 de euro.

De altfel, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie nu agrează proiectul Legii salarizării unitare fiindcă locurile și lefurile acestor birocrați ar urma să scadă. Este și motivul pentru care sindicatele din domeniu ameninţă cu proteste şi cu blocarea activităţii dacă nu se modifică proiectul. Sindicaliştii susţin că dacă se aplică Legea salarizării în forma propusă de guvern, salarizarea în administraţia publică locală va deveni discreţionară.

Guvernul a promis că până în 2022, salariul minim va crește de la 320 de euro cât este acum la 550 de euro, iar principiul pe care funcționează proiectul Legii salarizării unitare este că fiecare leafă de bugetar se calculează prin înmulțirea salariului minim cu un coeficient de la 1 la 12 în funcție de branșa fiecăruia. Spre exemplu, salariile medicilor au un coeficient de indexare de 5, astfel că un medic va avea în jur de 1600 de euro la începutul anului viitor (320x5), urmând să ajungă la peste 2700 de euro în 2022 (550 de euro salariul minim prevăzut pentru 2022 înmulțit cu 5 cât reprezintă coeficientul arondat medicilor), dacă toate lucrurile vor merge bine. Cei mai mari coeficienți sunt prevăzuți pentru președinte (12), pentru senatori și deputați (9) și pentru primarii orașelor mari (între 8 și 9,7 în funcție de numărul de locuitori).

În Uniunea Europeană, doar bulgarii au salarii mai mici decât românii, de aceea o astfel de lege e aplaudată de majoritatea electoratului. Pe de altă parte, creșterile salariale din perioada 2007-2009 și mărirea schemei birocraților, au contribuit la criza, care a dus la tăieri substanțiale ale lefurilor în 2010. Poate că această lecție nu a fost pe deplin învățată de politicienii autohtoni.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG