Linkuri accesibilitate

Liderii României au ratat din nou ocazia să poziționeze România pe harta Uniunii Europene. După discursul șefului Comisiei Europene privind starea Uniunii, reacțiile din România sunt mai degrabă efuziuni, decât modalități de raportare la proiectul European de viitor prezentat de Jean-Claude Juncker.

Nu există astfel niciun răspuns față de ideile atât de bine primate de Grupul Spinelli, cum este cunoscută componenta federalistă a Parlamentului European: este vorba despre unificarea conducerii Uniunii Europene, eliminarea componentei interguvernamentale și liste transnaționale la alegerile europene. Nici față de formulele lui Juncker legate de migrație, liderii români nu și-au exprimat nicio părere. Tăcerea politicienilor români se prelungește și asupra declarațiilor despre Turcia, partener strategic al României. Juncker a spus apăsat că “o adeziune a Turciei este exclusă pe moment”, fiindcă Ankara „se îndepărtează cu pași gigantici de Europa”.

Țară aflată la periferia Europei, România a fost citată de patru ori în discursul președintelui Comisiei Europene: atunci când a amintit că 2018 este anul în care Estonia, Letonia, Lituania și România își sărbătoresc centenarul, când a propus organizarea primului summit al Uniunii post-Brexit la Sibiu, în martie 2019, când a vorbit despre lărgirea Schengen și despre copiii care mor fiindcă nu sunt vaccinați împotriva rujeolei, o boală demult eradicate în statele civilizate ale continentului.

Președintele Klaus Iohannis a „apreciat în mod deosebit” mesajul de „unitate al Uniunii Europene și de consolidare a proiectului European”, potrivit unui comunicat de presă remis de Palatul Cotroceni. Iohannis a adăugat că viziunea lui Juncker este „în deplină concordanță” cu cea a președinției române și crede că e importantă instituirea unui „instrument de sprijin pentru țările membre ale Uniunii care aderă la zona euro”, așa cum a propus Jean-Claude Juncker. Liviu Dragnea, liderul coaliției de guvernământ l-a lăudat excesiv pe șeful Comisiei Europene, sugerând că i-a plăcut mai cu seamă propoziția “statul de drept nu e opțional în Uniunea Europeană”. Acest principiu a fost menționat cu referire la nevoia unui proect European care să fie bazat pe libertate, egalitate de șanse și statul de drept”. Dragnea a înțeles din acest enunț că „legea trebuie să aibă mușchi, nu mușchiul trebuie să aibă lege”, „este o expresie cu foarte mult adevăr”, insistă președintele social-democraților. Prin opoziție, Dan Barna, purtătorul de cuvânt al Uniunii Salvați România, partid de opoziție, a înțeles că referirea făcută de Juncker ar avea un sens invers: „România, alături de Polonia și Ungaria, este vizată de avertismentul lui Juncker privind obligația respectării statului de drept”. Barna sutien că Juncker le cere celor din arcul guvernamental „să înceteze atacurile împotriva statului de drept și a luptei anti-corupție.”

Șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu de la ALDE, ca de altfel toți politicienii aflați la putere, vede în discursul lui Juncker o „abordare favorabilă" României în privința aderării la spațiul Schengen pentru că știe mai bine decât alții realitățile din țară. În citirea lui Tăriceanu, Juncker ar fi favorabil schimbărilor pe care le preconizează coaliția de guvernământ pentru ca „România să revină la normalitate”, „într-o perioadă în care vedem câte derapaje grave sunt (…) în funcționarea instituțiilor fundamentale ale statului”.

Tăriceanu crede în noua viziune a liderului european despre lărgirea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria, dar înțelege că mulți fruntași de pe continent „au în fața lor alegeri parlamentare sau de alt fel și se tem că acest subiect poate să devină o temă fierbinte de campanie pentru oponenții lor” de aceea “au preferat să amâne nejustificat, în pofida faptului că România a îndeplinit toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen, discutarea acestui subiect".

Într-adevăr discursul lui Juncker a suflat vânt în pânzele României, chiar dacă aderarea țării la Schengen și la moneda euro, sunt obiective care nu par prea apropiate. Europenismul liderilor politici și al cetățenilor români combinat cu derapajele unor state importante din Estul continentului, cum sunt Polonia sau Ungaria, plus scepticismul din Cehia și Slovacia ar putea plasa România într-o poziție de jucător în UE, dacă ar avea o strategie în acest sens și dacă oficialilor autohtoni nu le-ar fi mereu frică să iasă din rând.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG