Linkuri accesibilitate

La adunarea generală ONU a cuvântat deja și președintele României, Klaus Iohannis – care a vorbit și despre ambițiile… globale ale țării sale.

Întregul discurs al președintelui Klaus Iohannis în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) s-a concentrat asupra candidaturii pe care a depus-o România pentru a obține un loc nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020 – 2021.

Președintele României a vorbit despre “speranța într-o viață decentă pentru toți” ca singura cale “de a construi o planetă sigură și sustenabilă” și despre educație, care poate asigrua “prosperitate” oamenilor. Potrivit lui Klaus Iohannis, cele două sunt principalele soluții de prevenire a instabilității și crizelor.

Dincolo de discursul romantic despre pace, Iohannis a declarat că România susține reformarea mecanismelor ONU de luptă împotriva terorismului și că în acest sens, Bucureștiul își menține angajamentul față de inițiativa comună cu Spania pentru posibila înființarea unei Curți Internaționale împotriva Terorismului.

Trei teme a dezvoltat președintele României la ONU, toate ca preambul la candidatura României pentru un loc în Consiliul se Securitate. Prima temă a fost legată de terorism, iar România vine aici cu o propunere la care s-a raliat deja Madridul, al doilea subiect a fost migrația: e nevoie de “o contribuție crescută a ONU la eforturile globale în domeniul migrației internaționale” a subliniat Klaus Iohannis, adăugând că din punctul de vedere al României, Pactul Global pentru Migrație, care nu a fost încă bătut în cuie, ar trebui să acopere toate dimensiunile migrației internaționale, atât în beneficiul migranţilor, cât și al comunităților gazdă.

A treia temă adusă în discuție de șeful statului român a fost Marea Neagră și conflictele prelungite din jurul ei, care “rămân o amenințare serioasă”. La acest subiect, România nu a venit cu nicio idee nouă, cu toate că spre deosebire de alte state ar trebui să aibă o expertiză serioasă. Comunitatea internațională ar trebui să se implice mai mult în cooperarea regională și să abordeze aceste conflicte în mod decisiv, a subliniat Iohannis, fără să detalieze ce înseamnă “decisiv” din punctual lui de vedere.

E clar, însă, că România ar vrea să dezvolte aceste teme dacă va primi locul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate. Campania pentru promovarea țării a debutat la începutul verii, înainte ca România să preia președinția rotativă a Grupului Est European din cadrul ONU (1 iulie 2017). Consiliul de Securitate al ONU are cinci membri permanenţi, SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia, precum şi 10 membri nepermanenţi, aleşi prin rotaţie în funcţie de zona geografică pe care o reprezintă, pentru un mandat de doi ani, cinci dintre ei fiind înlocuiţi în fiecare an.

România și-a depus candidatura încă din 2006 pentru un nou mandate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru locul alocat Grupului Estic. Există o singură contracandidată: Estonia, care nu a mai avut până acum niciodată un loc în acest for al ONU. În schimb, România a mai deținut până acum patru mandate, de la momentul aderării sale în 1955 (1962, 1976-1977, 1990-1991, 2004-2005).

Deviza candidaturii românești este „Un angajament pe termen lung în favoarea Păcii, Justiției și Dezvoltării“, iar Ministerul de Externe a dedicate o pagină acestei acțiuni, din care nu rezultă însă care sunt obiectivele concrete ale României, ci doar principiile pe care mizează.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG