Linkuri accesibilitate

Până când guvernul de la București va găsi o soluție, e posibil ca cei care primesc lunar peste 30.000 de euro pentru creșterea copilului să continue să se îmbogățească.

În România s-a încins dezbaterea despre legislația indemnizațiilor pentru creșterea copilului. Grație unor prevederi negândite prea bine, legea a permis unor părinți cu venituri mari să încaseze de la stat, stând acasă, sume la care românul de rând nu poate nici să viseze.

Creșterea natalității în România este un fenomen anemic și sinusoidal. Sunt perioade în care o legislație mai generoasă pentru mame încurajează nașterile și altele, cum a fost cea din anii austerității 2010-2012, când restrângerea de la doi ani la un an a concediului de creștere a copilului a dus la un regres, potrivit statisticilor.

Anul trecut, pe fondul unei creșteri economice optimiste și a alegerilor generale, parlamentarii au decis să elimine plafonul pentru indemnizațiile de creștere a copilului, plafon care era de 3 400 de lei, adică echivalentul a 750 de euro. Fostul guvern condus de Dacian Cioloș s-a opus acestei idei, argumentând că impunerea unui prag maxim evită tentativele de fraudă și nu dă apă la moară discriminărilor.

La un an de la desființarea acestui prag, efectele negative sunt exact cele prevăzute de foștii guvernanți. Ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, a cerut restabilirea unei sume maxime, după ce a dat câteva exemple care arată anomaliile legii actuale. Astfel, unui avocat din București îi revin lunar 35.000 de euro pentru creșterea copilului, iar altcineva din Constanța, care a contorizat bani din drepturi de proprietate intelectuală primește în fiecare lună aproape 32.000 de euro. Ministrul Vasilescu a făcut și un top al celor care au știut să profite de indemnizațiile de creștere a copilului și a ajuns la concluzia că primii zece care primesc sumele cele mai mari iau lunar cât 600 de indemnizații medii.

În România, oricare dintre părinți poate cere, în anumite condiții, concediul și indemnizația de creștere a copilului. Din 2016, indemnizația a crescut odată cu majorarea salariului minim și, conform legii, suma lunară se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat. Limita minimă pentru indemnizația de creștere a copilului este de 236 de euro pe lună, în vreme ce limita maximă nu mai există de la 30 iunie 2016.

Ministerul Muncii a anunțat că 242 dintre cei aproape 15.000 de beneficiari ai concediului și indemnizației de creștere a copilului consumă o treime din bugetul alocat de stat în acest scop.

PSD care a inițiat anul trecut schimbarea legii prin desființarea pragului de sus, nu vrea să dea înapoi, iar Liviu Dragnea, liderul coaliției de guvernământ a părut inițial chiar supărat pe ministrul muncii care a cerut plafonarea indemnizației pentru creșterea copilului la o sumă cuprinsă între 1000 și 2000 de euro pe lună. Președinta liberalilor, Raluca Turcan a catalogat această idee de impunere a unui plafon maxim pentru indemnizație „o porcărie”, adăugând că este o lipsă de viziune a direcției în care trebuie să meargă România.

Nici PNL, nici PSD, cele două partide care au susținut varianta fără plafon a indemnizației, nu-și asumă eroarea. Și până când guvernul va găsi o soluție de redresare a lucrurilor e posibil ca cei care primesc lunar peste 30.000 de euro pentru creșterea copilului să continue să se îmbogățească. Ministrul muncii a socotit că pentru a merita o sumă atât de mare, cineva trebuie să fi muncit 2 400 de luni, adică 200 de ani.

XS
SM
MD
LG