Linkuri accesibilitate

România își recuperează poziția economică de acum 100 de ani?


Banca Națională a României

În România economiștii au calculat că în ultimul secol țara a cam bătut pasul pe loc în ce privește reducerea decalajului față de țările europene dezvoltate în ce privește nivelul de trai, dar de o vreme se află pe calea cea bună.

Deși este o condiție necesară a dezvoltării unui stat, creșterea Produsului Intern Brut nu arată efectiv, potrivit Eurostat, cât de bine trăiesc oamenii și cât de bună este calitatea mediului înconjurător. Economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea vorbește, însă despre progresele „indiscutabile” făcute în ultimii 25 de ani de România, argumentând că Produsul Intern Brut a crescut de peste patru ori, iar rata inflației a scăzut de la 40% la minus 0,6%. Din punctul lui de vedere în ultimii 25 de ani au avut loc reforme importante în perioadele 1997-2006 și 2010-2014, care au alternat însă cu episoade modeste.

Datele Eurostat arată pe de altă parte gradul ridicat de polarizare din România prin comparație cu celelalte state din regiune, astfel 20% din gospodăriile populației dețin peste 40% din venituri, iar 10% din gospodăriile cele mai bogate obțin de circa 14 ori mai multe venituri decât cele mai sărace 10% . Potrivit unei analize a viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, creșterea Produsului Intern Brut s-a reflectat doar parțial în reducerea ratei sărăciei. România înregistrează o rată a riscului de sărăcie și excluziune socială aproape dublă față de media Uniunii Europene. Conform Eurostat, care este institutul de statistică al Uniunii Europene, în vreme ce Produsul Intern Brut a crescut în 2015 cu 20% față de anul 2007, rata riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu doar 14%.

Economiștii Băncii Naționale sunt mulțumiți de evoluția României, chiar dacă potrivit calculelor abia acum economia națională ar fi atins, prin comparație cu statele dezvoltate, datele de acum o sută de ani. În 1913, explică Valentin Lazea, economistul șef al BNR, România mică, adică fără Transilvania și Basarabia avea un Produs Intern Brut raportat la puterea de cumpărare a oamenilor echivalent cu 67% din media europeană de atunci. Astăzi, PIB-ul pe locuitor raportat cu puterea de cumpărare este 59% din media Uniunii Europene. Deci România a recuperat parțial capacitatea de dezvoltare de acum un secol, ce o împiedică să ajungă, însă din urmă statele bunăstării sociale din Occident? Spre deosebire de multe dintre țările vestice, în care oamenii trăiesc decent, România are mai multe resurse, dar nu are capacitatea să le folosească spre propria sa dezvoltare. În plus, politicienii joacă la loteria electorală salariile bugetarilor, dezechilibrând economia, corupția și evaziunea fiscală sunt fenomene întâlnite atât în execuția bugetului general, după cum spunea unul dintre vicepreședinții BNR, cât și la companii, iar indisciplina financiară a firmelor este recurentă.

La 100 de ani de la Marea Unire, politica financiară a guvernului este neclară, proiecția bugetară pe anul viitor sugerează un deficit important din cauza măririi pensiilor și salariilor, banii de investiții sunt puțini, iar guvernul nu are nicio viziune privind dezvoltarea.

XS
SM
MD
LG