Linkuri accesibilitate

Curtea Constituțională de la București a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului cu privire la articolul care le interzice celor condamnați penal să facă parte din guvern.

În România, Curtea Constituțională a reluat astăzi dezbaterile asupra legii care le interzice persoanelor cu antecedente penale să ocupe funcții în guvern. De rezultatul dezbaterilor depinde soarta politică a lui Liviu Dragnea, liderul principalului partid de guvernământ, PSD, care vrea, dar nu poate deveni prim ministru – Dragnea are o condamnare penală pentru manipularea unui referendum eșuat, în 2012, împotriva fostului președinte Traian Băsescu.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, ca orice șef de partid care câștigă alegerile vrea să fie premier. Numai că în România există o lege (90/2001) care le interzice celor condamnați să facă parte din guvern. Anul trecut, Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012, iar această condamnare îi blochează cariera. Acum zece zile, Înalta Curte i-a respins liderului PSD contestația pe care a făcut-o pentru a scăpa de condamnare. Astăzi, Curtea Constituțională a decis, după mai multe amânări, că articolul de lege care-i interzice lui Dragnea să fie membru al guvernului este constituțional.

Două încercări ratate pentru șeful social-democraților de a se strecura spre fotoliul de premier. Grijile lui sunt însă mai mari fiindcă un nou dosar în care este acuzat de abuz în serviciu se află pe masa judecătorilor, iar o condamnare l-ar putea arunca în închisoare. Fără o lege a grațierii prietenoasă, Dragnea și-ar putea încheia curând întreaga carieră politică.

Prevederile proiectului legii grațierii trecute ieri prin Comisia Juridică din Senat l-ar fi salvat de un viitor incert, numai că ieșirea oamenilor în stradă, pentru a protesta împotriva grațierilor de orice fel l-a obligat pe Dragnea să se distanțeze de acest proiect de lege pe care, altminteri, îl doresc mulți cei aflați la putere și destui dintre cei aflați în opoziție.

Aseară, când a văzut că protestul de astă iarnă s-ar putea relua cu atâta ușurință, liderul PSD s-a grăbit să spună că dezaprobă „categoric” votul de la Comisia senatorială și că va avea o discuție cu colegii săi pentru scoaterea faptelor de corupție din legea grațierii. Astăzi, senatorii juriști din PSD s-au grăbit să răspundă cererii șefului lor și au revenit asupra votului, excluzând luarea și darea de mită, traficul de influență și abuzul în serviciu din lista infracțiunilor grațiate.

Totul pentru a liniști strada și pentru a-l plasa pe Liviu Dragnea într-o zonă oarecum aseptică. În acest fel, el e considerat de unii oficiali occidentali un personaj frecventabil. Și chiar în această după-amiază s-a întâlnit cu Michael Roth, ministrul german pentru afaceri europene.

Pentru a fi și mai convingător a explicat că proiectul grațierii va fi tranșat într-o ședință a Comitetului Executiv al PSD. În acest fel, fie se va ascunde în spatele partidului, sugerând că el s-a delimitat deja de această idee, fie social-democrații vor renunța la grațierea faptelor de corupție, ceea ce e puțin probabil, fiindcă, de fapt, acesta este obiectivul central al legii.

Camera Deputaților este forul decisiv pentru legea grațierii, iar filosofia ei este unanim acceptată de PSD și ALDE, cele două formațiuni aflate la putere. Liviu Dragnea ar putea fi unul dintre principalii beneficiari, dacă deputații vor vota grațierea faptelor de corupție comise până în ianuarie 2017, așa cum prevedea inițial proiectul de lege.

XS
SM
MD
LG